MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE..UN NOU CONCEPT..DREPT PROCESUAL PENAL.

La data de 13 iunie 2002, a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene Decizia-cadru 2002/584/JI, referitoare la mandatul european de arestare, publicată în Buletinul Oficial al Comunităţilor  Europene la data de 18 iulie 2002.

Decizia-cadru reprezintă varianta modificată pe baza concluziilor Consiliului European de la Tampere, din 15 – 16 octombrie 1999. Procedura extrădării oficiale va trebui abolită în relaţiile dintre statele membre cu privire la persoanele care se sustrag executării pedepsei, după ce au fost condamnate definitiv, dar va trebui accelerată în cazul persoanelor bănuite de a fi comis o infracţiune. Mandatul european de arestare astfel cum este reglementat de această Decizie-cadru este prima măsură concretă, în materie penală, care transpune principiul recunoaşterii reciproce, pe care Consiliul European l-a denumit ‘piatra de temelie’ a colaborării judiciare. Procedura de predare trebuie să se finalizeze în maximum 60 de zile.

Decizia-cadru nu are valoare executorie prin ea însăşi, de aceea, conform prevederii Art. 34, par. 2, lit b, al Tratatului UE, ea trebuie transpusă în legislaţia naţională. În legislaţia română, ea a fost transpusă prin Legea 302/2004, modificată şi completată prin Legea 224/2006, Partea a III-a, care a intrat în vigoare odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Mandatul european de arestare reprezintă o hotărîre judecătorească emisă de un stat membru în scopul arestării şi predării unei persoane de către un alt stat membru, în scopul desfăşurării urmăririi penale, sau al executării unei sentinţe privative de libertate sau a unui ordin de reţinere.  Mandatul european de arestare trebuie să aibă la bază o condamnare la închisoare sau o ordonanţă de reţinere.

Mandatul european de arestare poate fi emis pentru fapte pasibile, conform legii statului membru, de pedeapsa cu închisoarea, sau de o hotărîre de detenţie de cel puţin 12 luni, sau, acolo unde s-a dat deja sentinţa sau s-a emis deja ordonanţa de reţinere, pentru sentinţe de cel puţin patru luni. Decizia-cadru enumeră 32 de infracţiuni care, dacă sunt pasibile în statul membru emitent de o pedeapsă privativă de libertate sau de o ordonanţă de reţinere de maximum trei ani, în funcţie de cum prevede legea statului membru, vor duce la predarea persoanei, conform mandatului de arestare, fără verificarea dublei incadrări penale a faptei în cele două ţări. În cazul altor infracţiuni decât cele 32 din Art. 85 al Legii române 302/2004, predarea se poate face cu condiţia ca faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare să constituie infracţiune şi din punctul de vedere al legii statului membru de executare, indiferent de elementele constitutive sau de felul în care este prezentată fapta.

Autoritatea judecătorească emitentă va completa, în acest caz, un formular al cărui model este anexat la Legea 302/2004.

Mandatul european de arestare va trebui să conţină următoarele informaţii:

1. Identitatea şi cetăţenia persoanei urmărite;
2. Numele, adresa poştală, numerele de telefon şi fax, şi adresa electronică a autorităţii emitente;
3. Dovada existenţei unei sentinţe executorii, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte hotărîri judecătoreşti executorii, care să aibă acelaşi efect;
4. Caracterul faptei şi încadrarea juridică a acesteia;
5. Descrierea împrejurărilor în care a fost comisă fapta, cu arătarea datei, a locului şi a gradului de implicare în fapta respectivă a persoanei urmărite;
6. Pedeapsa pronunţată, dacă există o hotărîre definitivă, precum şi care sunt termenele minim şi maxim de pedeapsă pentru fapta respectivă conform legii statului membru emitent;
7. Alte consecinţe ale infracţiunii (în măsura în care este posibil).

Autoritatea judiciară de executare – în România, curţile de apel – va hotărî, în termenele şi în condiţiile stabilite de Legea 302/2004, dacă persoana respectivă trebuie predată. Dacă da, în 24 ore, persoana va fi adusă în faţa instanţei competente, care, printr-o decizie motivată, va dispune arestarea persoanei. În termen de 48 ore, persoana va fi audiată de un complet de doi judecători de la curtea de apel, cu privire la fondul mandatului european de arestare.