Mesajul MS Regele Mihai I adresat Romaniei..La multi ani,Majestatea Voastra!!!

Discursul Majestatii Sale Regelui Mihai I in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, tinut cu prilejul  jubileului sau de  90 de ani

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.
Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.
Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.
Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.
Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.
Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.
Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.
Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.
Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.
Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.
Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!
Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.
In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.
Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.
Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.
Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.
Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
 Asa sa ne ajute Dumnezeu!

JURISPRUDENTA PENALA..

JURISPRUDENTA PENALA

1.Omor calificat vs pruncucidere

Secţia penală a Tribunalului Suprem

Decizie nr. 867 din 13/04/1983

Prin sentinţa penală nr. 55/1982 a Tribunalului Judeţean Buzău, inculpata N.V. a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere prevăzută de art. 177 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 raportată la art. 175 lit. c Cod penal.

Instanţa a reţinut că, în ziua de 29 mai 1982, în jurul orei 9, inculpata a dat naştere, la domiciliul său, unui copil, fără să fie asistată de vreo persoană. Imediat după naştere, a înfăşurat noul-născut într-un pulover, după care l-a abandonat lângă un gard în apropierea locuinţei sale.

Scâncetul copilului a fost auzit de o martoră care, recunoscând puloverul, i-a atras atenţia inculpatei că dacă nu va lua copilul din locul unde l-a abandonat, va anunţa organele de miliţie.

Inculpata a luat copilul şi ajungând în locuinţă, l-a sugrumat cu o basma după care l-a îngropat în apropierea casei.

Din raportul de expertiză medico-legală rezultă că inculpata a născut un copil viu, la termen, iar moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin strangulare, după naştere copilul a trăit 1-2 ore.

Recursul declarat în cauză de către procuror este întemeiat.

Potrivit art. 177 Cod penal, infracţiunea de pruncucidere se comite în cazul când uciderea noului născut a fost săvârşită imediat după naştere, de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere.

Din materialitatea faptelor, aşa cum se desprind din probele dosarului, rezultă că inculpata nu se afla într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, ci a ucis copilul în mod deliberat.

Faptul că inculpata a urmărit uciderea noului născut îl dovedeşte atât comportarea sa anterioară, cât şi cea ulterioară evenimentului naşterii.

Astfel, inculpata a ascuns sarcina, fără a aduce la cunoştinţă acest lucru nici organelor medicale de specialitate pe care era obligată să le încunoştinţeze că a rămas însărcinată, pentru a fi luată în evidenţă şi a i se acorda asistenţa medicală cuvenită, şi nici chiar soţului său.

În ziua când a avut loc naşterea, inculpata nu a spus nimănui despre acest lucru, iar după ce a dat naştere copilului, convinsă fiind că nimeni nu are cunoştinţă despre acest lucru, l-a abandonat într-un loc puţin circulat, sperând că, în acest fel, nu va fi descoperită.

După ce a ridicat copilul din locul unde l-a abandonat, în momentul în care a ajuns acasă, inculpata l-a sugrumat cu ajutorul unei basmale şi cu mâinile şi pentru a şterge orice urmă, a îngropat cadavrul în grădină. Atare acţiuni demonstrează, neîndoielnic, intenţia deliberată şi persistenţa inculpatei în uciderea copilului, ceea ce exclude starea de tulburare sub imperiul căreia să fi fost comisă fapta.

Ca atare, prima instanţă a dat faptei o greşită încadrare juridică în infracţiunea de pruncucidere, inculpata săvârşind infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. c. Cod penal.

2.Tentativă la infracţiunea de omor. Intenţia de a ucide. Individualizarea pedepsei.

Secţia penală a Curţii supreme de justiţie
Decizie nr. 323 din 23/01/2003

Constată că prin sentinţa penală nr. 30 din 27 februarie 2001 a Tribunalului Sibiu în baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 şi 2 Cod penal combinat cu art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal a fost condamnată inculpata J.M., la: - 7 ani şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a şi c Cod penal pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală a menţinut starea de arest a inculpatei iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsă timpul petrecut în arest preventiv începând cu data de 17 august 2002, precum şi durata reţinerii de 24 de ore din 24 mai 2001.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil a obligat pe inculpată să plătească părţii civile Jiga Aron Achim despăgubiri materiale în valoare de 1.826.694 lei, precum şi daune morale în valoare de 30.000.000 lei.

Obligă pe inculpată să plătească părţii civile cheltuieli judiciare în valoare de 2.650.000 lei.
A dispus confiscarea specială de la inculpată în baza art. 118 lit. b Cod penal a unui cuţit pe care l-a folosit la comiterea faptei.
În baza art. 188 din Legea nr. 3/1978 a obligat pe inculpată la plata cheltuielilor de spitalizare în valoare de 4.202.523 lei către Spitalul Municipal Mediaş.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat pe inculpată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.800.000 lei din care 500.000 lei, reprezintă onorar avocat oficiu la urmărirea penală.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut în fapt că inculpata J.M. a fost căsătorită cu partea civilă J.A.A. Pe parcursul procesului, ei au divorţat prin sentinţa civilă nr. 6077 din 28 noiembrie 2001. Din căsătoria lor au rezultat trei copii minori. Prin aceeaşi sentinţă, copiii minori au fost încredinţaţi tatălui.
Căsătoria lor a fost marcată de numeroase discuţii contradictorii pe parcursul cărora de mai multe ori inculpata a recurs la violenţe, lovindu-şi soţul cu cuţitul în antebraţ.
Pe fondul relaţiilor arătate, în data de 9 mai 2001 în bucătăria imobilului în care locuia, folosindu-se de un cuţit de bucătărie prin surprindere i-a aplicat părţii vătămate o lovitură în abdomen cu intensitate deosebită, cauzându-i o plagă penetrantă, de 7 cm care a impus internarea în regim de urgenţă şi practicarea unei intervenţii chirurgicale pentru salvarea vieţii.
Examinarea medico-legală a victimei a concluzionat că prezintă o plagă înjunghiată penetrantă abdominală în hopocondrul drept produsă prin lovire cu un corp tăietor înţepător, leziune care poate data din 9 mai 2001 şi care i-a pus viaţa în pericol.

S-a apreciat că fapta inculpatei, aşa cum a fost descrisă mai sus întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 Cod procedură penală raportat la art. 174 alin. 1 şi 2 Cod penal coroborat cu art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal.
La încadrarea faptei, s-a avut în vedere instrumentul folosit de inculpată, zona vitală afectată şi intensitatea loviturii care a produs o plagă penetrantă cu o adâncime de 7 cm.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnata care a criticat-o sub aspectul greşitei condamnări şi în subsidiar sub aspectul individualizării pedepsei.
Prin decizia penală nr. 123 din 21 mai 2002 Curtea de Apel Alba Iulia, a respins ca nefondat apelul.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că atât starea de fapt reţinută cât şi încadrarea juridică sunt corectăşirespectivlegală.

Susţinerea inculpatei în sensul că fără voie, din întâmplare datorită întoarcerii bruşte l-a lovit cu cuţitul pe soţul său, nu a fost primită dat fiind intensitatea loviturii, aspect coroborat cu profilul moral al inculpatei, care era foarte agresivă şi l-a mai lovit şi cu altă ocazie cu cuţitul pe soţul său a afirmat totodată că îl "taie în bucăţi". Faţă de profilul moral al inculpatei, instanţa a apreciat că nu se impune nici reducerea pedepsei.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpata, care a solicitat reducerea pedepsei, avându-se în vedere că fapta a săvârşit-o accidental, la o întoarcere bruscă lovindu-l pe soţul ei care se afla la mică distanţă.
Examinând cauza, în raport de motivul invocat cât şi din oficiu potrivit dispoziţiilor art. 3859 alin. 3 Cod procedură penală constată că recursul nu este fondat.

Fapta inculpatei, care a aplicat în abdomen părţii vătămate o lovitură de cuţit cu o intensitate deosebită, cauzându-i o plagă penetrantă de 7 cm., şi care a impus internarea în regim de urgenţă şi practicarea unei intervenţii chirurgicale pentru salvarea vieţii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat. Susţinerea inculpatei că lovirea a fost un accident, nu poate fi primită, nu numai datorită împrejurărilor în care s-a săvârşit fapta, probate cu declaraţia părţii vătămate, a martorilor şi chiar a inculpatei ci şi mai ales datorită concluziilor expertizei medico-legale care stabileşte că aspectul morfologic al leziunilor externe şi interne pledează pentru mecanismul de producere, prin lovire activă cu un corp tăietor-înţepător şi nu ca fiind rezultatul unei tăieri accidentale.

Nici reducerea pedepsei nu se impune avându-se în vedere faptul că aceasta este orientată către minimul special, în acordarea de circumstanţe atenuante nu se justifică faţă de datele ce caracterizează persoana inculpatei.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge recursul declarat de inculpată împotriva deciziei penale nr. 123/A din 21 mai 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Având în vedere motivele expuse mai sus, curtea:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata J.M. împotriva deciziei penale nr. 123/A din 21 mai 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul reţinerii preventive din 24 mai 2001 şi al arestării preventive de la 17 august 2001 la 23 ianuarie 2003.
Obligă recurenta inculpată să plătească statului suma de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Dosar nr. 2943/2002

3. Eroare judiciară. Persoană condamnată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Repararea pagubei.

Secţia civilă a Curţii supreme de justiţie
Decizie nr. 865 din 17/03/1995

Potrivit dispoziţiilor art. 504 din Codul de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite atunci când în urma rejudecării cauzei, prin hotărâre definitivă, s-a stabilit că nu a săvârşit fapta imputată ori că acea faptă nu exista.

Art. 504 din Codul de procedură penală nedistingând după cum condamnarea a fost cu executarea efectivă a pedepsei sau cu suspendarea executării acesteia, pentru ca o persoană să aibă dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, nici instanţele nu au dreptul de a distinge, esenţial fiind a constata că în urma rejudecării, printr-o hotărâre penală definitivă, s-a stabilit că fapta imputată celui în cauză nu există.

Dispoziţii legale, mai sus menţionate, se referă la repararea de către stat a "pagubei suferite" în urma unei condamnări nedrepte. În noţiunea de "pagubă" intră toate cheltuielile generate de fapta cauzatoare de prejudiciu, respectiv trimiterea unei persoane nevinovate în judecată, deci şi onorariul apărătorului angajat, cheltuielile făcute cu transportul pentru prezenţa la termen etc.
Potrivit dispoziţiilor art. 998 şi urm. din Codul civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu dă dreptul celui prejudiciat la despăgubiri.

Prejudiciul constă nu numai în atingerea materială adusă patrimoniului unei persoane ci şi în lezarea onoarei sau reputaţiei acesteia, motiv pentru care şi aceste ultime consecinţe se cer a fi reparate.

ZIUA DE 10 MAI...

Comunicat al Palatului Elisabeta, 5 mai 2011

Anul 2011 este anul consacrat Jubileului de 90 de ani ai Regelui Mihai I. In luna mai si in luna octombrie, la Bucuresti, vor avea loc ceremonii si activitati publice menite sa omagieze pe Majestatea Sa.
In perioada 9 -13 mai vor avea loc, la Bucuresti, primele evenimente celebrand aniversarea a 90 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai I. Pentru a sarbatori acest moment unic, alaturi de Regele Mihai se vor afla Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu.
Cu aceasta ocazie, Casa Majestatii Sale Regelui organizeaza urmatoarele momente publice:
Luni, 9 mai, Regele, insotit de Principesa Mostenitoare, va face o vizita la Calarasi pentru a dezveli bustul Majestatii Sale si pentru a primi titlul şi medalia de Cetăţean de Onoare al Muncipiului Călăraşi.
In aceeasi zi, la Targoviste, Principele Radu va participa la deschiderea Conferinţei Extrardinare: “130 de ani de la declararea Regatului României şi a Unirii Dobrogei cu Ţara Mamă 10 mai 1881 – 10 mai 2011” si va lansa volumul „Provizoratul istoric”.
Marti, 10 mai, la ora 11, Regele va primi, la Palatul Elisabeta, reprezentantii Asociatiei Motociclistilor din Romania, cu ocazia oferirii Înaltului Patronaj acestei organizații. Accesul presei la ceremonie este liber.
Regele Mihai impreuna cu Principesa Mostenitoare si Principele Radu vor depune, la ora 11.45, un buchet de flori la statuia Regelui Carol I din Piata Palatului.
Apoi, Majestatea Sa Regele va participa la evenimentul de lansare a volumul „Lumea Regelui”, publicat de Editura Polirom, la Muzeul National de Istorie a Romaniei, Sala Lapidarium. Intrarea publicului si a presei va fi libera.
In cursul dupa amiezii de 10 mai, la ora 18, in cadrul unei ceremonii ce se va desfasura la Palatul Elisabeta, Majestatea Sa Regele va primi distinctia „The Freedom of the City of London” din partea reprezentantilor “Guild of Freemen of the City of London”.
Evenimentul va fi urmat de un dineu oficial. Accesul presei la ceremonie este liber.
Miercuri, 11 mai, în cursul dimineții, Regele Mihai va conferi la Palatul Elisabeta decoratii regale unor personalitati ale vietii publice romanesti si internationale. La ora 12, in Sala Regilor, Majestatea Sa va conferi Decoratia Regala „Nihil Sine Deo” doamnei Virginia Zeani. Accesul presei este liber.
In cursul serii, Palatul Elisabeta va gazdui un dineu oficial, in prezenta Majestatii Sale Regelui Mihai, cu ocazia zilei de 10 Mai.
Joi, 12 mai, la ora 12, Principesa Mostenitoare primeste la Palatul Elisabeta, participantii Festivalului EUROPAfest (Jeunesses Musicales), competitie ce se desfasoara sub Inaltul Patronaj al AALLRR Principesa Mostenitoare si Principele Radu. Accesul presei este liber.
La ora 17.30, Regele va gazdui un Garden Party in gradina Palatului Elisabeta, unde vor participa aproximativ 2,000 de persoane, reprezentanti de frunte ai comunitatilor locale din Romania. Accesul presei la ceremonie este liber.
Vineri, 13 mai, la ora 10, in cadrul unei ceremonii ce se va desfasura la Palatul Elisabeta, Regele va conferi titlul de Furnizor al Casei Regale a Romaniei: Hotelului Carol Parc, Companiei BCR Asigurari, Companiei Best Broker, Retelei Private de Sanatate Regina Maria, Companiei Electrolux si Sangria Com precum si Inaltul Patronaj Parteneriatului Roman de Siguranta Rutiera initiat de Asociatia Romana de Bioritm Integrat, Retromobil Clubului Romania si Asociatiei Astra Romana. Accesul presei la ceremonie este liber.
În ziua de 13 mai, la ora 11.30, Principesa Moștenitoare va reprezenta pe Regele Mihai la ceremonia de acordare a Înaltului Patronaj Asociației Liceelor Centenare din România. Evenimentul va avea loc la Liceul Sfântul Sava.
Pentru detalii suplimentare, va invitam sa contactati Biroul de presa al Majestatii Sale Regelui Mihai.

SAPTAMANA PATIMILOR DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS...!!!

SAPTAMANA  PATIMILOR DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

(SAPTAMANA MARE)

MEDITATII SI PREGATIRE ORTODOXA

In Sfanta si Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel prea frumos si de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

- Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup si la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresioneaza pe toti prin dorinta lui de a-I sluji lui Dumnezeu implinind poruncile, prin dorinta lui de a fi curat inaintea lui Dumnezeu, prin faptul ca a fost bun si binevoitor cu fratii sai care l-au vandut in Egipt. El este o preinchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vandut de Iuda, unul dintre ucenicii sai, este o preinchipuire a Domnului Hristos, care a tinut sa implineasca intru toate voia Parintelui Ceresc si sa ne fie noua pilda de urmat. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate cate s-au intamplat cu el. A fost iubit de parintii lui, a fost iubit de Patriarhul Iacob.

Fratii lui l-au vandut in Egipt. A ajuns in Egipt si asezarea sufletului sau a fost probata intr-o ispita peste care a trecut.

A ajuns in inchisoare invinuit fiind de pacate, el, care a tinut sa ramana fara de pacat, apoi ca talcuitor al viselor lui Faraon, mai-marele Egiptului, insa a fost gasit drept intelept si bun de a conduce Egiptul si a salvat de la moarte prin infometare pe concetatenii sai si pe conationalii sai, pe care dupa aceea i-a adus in Egipt. De aceea Sfanta noastra Biserica il pomeneste cu cinstire ca un preinchipuitor al Mantuitorului.

Tot in aceasta zi de Luni binecuvantata, pomenim si o minune pe care a facut-o Domnul Hristos, o minune spre inteleptirea credinciosilor, pentru ca negasind smochine intr-un smochin neroditor, l-a blestemat sa se usuce si s-a uscat, iar Sfanta noastra Biserica pomenind aceasta intamplare, are in vedere o explicatie pentru cei credinciosi, atragandu-le atentia ca suntem toti chemati spre rodire si ca Domnul Hristos asteapta ceva de la noi, si noi suntem datori sa-i oferim Mantuitorului virtutile noastre in loc de alte roade.

Smochinul cel blestemat de Mantuitorul este un fel de pilda pentru noi, ca sa stim ca Domnul Hristos rasplateste nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci rasplateste si pedepseste si indaratniciile lor, si neangajarile lor spre bine.

Se spune in Sinaxarul de la slujba de Luni, din Saptamana Patimilor ca Domnul Hristos nu si-a aratat niciodata puterea pedepsitoare asupra oamenilor - sa intelegem in vremea propovaduirii Sale - dar si-a aratat-o asupra unui smochin, ca sa se inteleaga din aceasta ca El are si putere pedepsitoare, iar credinciosii sa se sileasca sa fie, nu sub blestem, ci sub binecuvantarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cum reiese si dintr-o alcatuire din Postul Sfintelor Pasti, in care vorbim fiecare dintre noi cu propriul nostru suflet si ne indemnam pe noi insine sa nu dormitam, ci sa ne trezim si sa lucram pentru slava lui Dumnezeu si pentru binele nostru vremelnic si vesnic.
In Sfanta si Marea Marti se face pomenire de cele zece fecioare din Sfanta Evanghelie.
  In Martea Saptamanii celei Mari am facut pomenire, tot indrumati de Sfanta noastra Biserica, despre pilda celor zece fecioare, deci despre fecioarele intelepte si despre fecioarele neintelepte.

Este o pilda spusa de Domnul Hristos si pe care Sfanta noastra Biserica ne-o pune in fata constiintei in Martea cea Mare.

Si noi, parcurgand Saptamana Sfintelor Patimiri, am pomenit marti pilda cu cele zece fecioare si pe cele zece fecioare, luand aminte si prin textele liturghice din ziua respectiva la cele cinci fecioare intelepte, care au avut untdelemn in candelele lor si care l-au intampinat pe Mirele care este Domnul Hristos, au intrat cu el in camara nuntii si s-au bucurat de ospatul mirelui, in timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de intalnirea cu Mirele pentru ca au mers sa-si cumpere untdelemn pentru candelele lor.

 Aceasta pilda, Domnul Hristos ne-o pune in fata ca sa ne gandim la faptul ca trebuie sa fim intotdeauna pregatiti prin fapte bune pentru intampinarea Mirelui ceresc, sa fim alcatuiti prin faptele nostre cele bune ca sa putem lua parte la ospatul cel vesnic. Domnul Hristos ne indeamna la priveghere, concluzia pildei fiind: privegheati si va rugati ca nu stiti cind vine Fiul Omului (Mt. 25, 13).

Deci, Sfanta noastra Biserica ne invata in fiecare zi de marti din Saptamana Sfintelor Patimiri, ne-a invatat si in aceasta saptamana in ziua de marti, sa fim cu luare aminte la noi insine, la datoriile noastre, sa asteptam pe mirele ceresc cu inima iubitoare si cu fapte bune, ca si intru aceasta sa se preamareasca Tatal nostru cel din ceruri. 

- In Sfanta si Marea Miercuri, dumnezeiestii Parinti au hotarat sa se pomeneasca femeia cea pacatoasa care a uns cu mir pe Domnul, pentru ca aceasta s-a intamplat cu putin inainte de mantuitoarea Patima.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri, pomenire s-a facut si se face totdeauna despre o femeie cinstitoare a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, pe care Sfanta noastra Biserica o prezinta si ca pe o femeie pacatoasa.

 In Sinaxarul zilei respective insa se pomenesc mai multe ungeri cu mir, pe care le-a primit Domnul Hristos, iar Sfanta noastra Biserica se opreste in mod special asupra ungerii cu mir din partea unei femei care a adus mir de mult pret, mir care era socotit ca avand pretul mai mare decat 300 de dinari, ceea ce insemna pretul a 300 de zile de lucru.

 Femeia si-a aratat cinstirea ei fata de Mantuitorul nostru Iisus Hristos turnand peste El mirul cel de mult pret si Domnul Hristos a primit cinstirea pe care i-a adus-o acea femeie.

 Este de observat ca in Sfanta Evanghelie nu se spune ca acea femeie a fost pacatoasa. Sfanta noastra Biserica insa face o legatura intre femeia cinstitoare a Mantuitorului si femeia pacatoasa despre care istoriseste Sfantul Evanghelist Luca si despre care se poate citi in capitolul al saptelea din Sfanta Evanghelie de la Luca.

Cantarile, textele liturgice care impodobesc slujba din Miercurea Saptamanii celei Mari se refera la aceasta femeie ca la o femeie pacatoasa, si sfantul Ioan Gura de Aur face o legatura intre vinderea lui Iuda, intre faptul ca Iuda l-a vandut pe Mantuitorul, si femeia careia i s-au dezlegat pacatele de catre Domnul Hristos.

Iar Sfanta noastra Biserica face si ea aceeasi legatura, iar in legatura cu femeia pacatoasa ne spune ca acea femeie a luat randuiala de mironosita. "Doamne", zicem noi catre Domnul Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci fiind miscata de darul lui Dumnezeu ca sa cunoasca ceva din maretia Mantuitorului, "si luand randuiala de mironosita", deci facand ceea ce voiau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Domnului Hristos, a anticipat cumva inmormantarea Mantuitorului si pregatirea lui cu miresme, "aducand mir de mult pret", dar si-a adus si inima ei cinstitoare, si-a adus si dorinta ei de a i se dezlega pacatele, pentru ca zicea femeia: Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul.

 Si cerea de la Domnul Hristos lacrimi, de la El care scoate apa din mare prin nori.

 E o alcatuire extraordinar de frumoasa si minunata, o alcatuire impresionanta pentru toti credinciosii, este un text liturgic de o maretie unica si ar fi bine sa il avem mai mult in vedere si sa-i ascultam cuprinsul si-n aceasta zi in care ne gandim la ceea ce s-a intamplat cand femeia pacatoasa a adus mir de mult pret ca semn de cinstire pentru cel ce a randuit apoi ca fapta ei sa fie pomenita si sa fie propovaduita spre pomenirea ei oriunde se va propovadui Evanghelia (cf. Mt. 26, 13). 

In Sfanta si Marea Joi, dumnezeiestii Parinti care au randuit pe toate bine, urmand predaniilor dumnezeiestilor Apostoli si Sfintelor Evanghelii, ne-au predat sa praznuim patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor, Cina cea de taina, adica predarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani si vanzarea Domnului.
 

Dupa evenimentele pe care le-am pomenit in primele trei zile din Saptamana Sfintelor Patimiri, am ajuns sa ne gandim si la cele petrecute si in Joia premergatoare patimirilor Domnului, si ne-am bucurat de toate cele ce au randuit Parintii cei duhovnicesti sa fie pomenite in Biserica si de catre toti credinciosii.

 Ne-am oprit cu bucuria de a intelege maretia Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spalat picioarele ucenicilor Sai.

Ne-am minunat de Dumnezeu Cel ce spala picioarele omului si care a randuit ca si noi sa facem la fel.

Pentru ca a zis apoi: "Voi ma numiti pe mine Invatatorul si Domnul si bine ziceti caci sunt. Deci daca Eu Domnul si Invatatorul v-am spalat voua picioarele voastre, si voi sunteti datori sa va spalati picioarele unii altora, pilda v-am dat voua ca si voi sa faceti la fel" (In. 13, 14). Este o porunca a Mantuitorului ca sa fim unii fata de altii cinstitori, de a ne smeri unii in fata altora, de a fi curatitori ai fratilor nostri.

Pentru ca duhovniceste asta inseamna si la asta suntem chemati de catre Domnul Hristos.

Am pomenit apoi Cina cea de taina, ultima cina pe care a avut-o Domnul Hristos impreuna cu ucenicii sai inainte de Sfintele Sale Patimiri, cand a randuit ca cele ce le-a facut El atunci, acolo, sa se faca in continuare spre pomenirea Lui, caci luand paine in sfintele, preacuratele si fara prihana mainile sale a sfintit, a binecuvantat, a frant si a dat ucenicilor sai, zicand: "Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul dupa cina zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (Mt. 26, 26-27).

 In Sfanta Evanghelie de la Luca si in Epistola I catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel se afirma ca Domnul Hristos dupa ce a spus aceste cuvinte a randuit: "Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea" (Lc. 22, 19; I Cor. 11, 25), si aceasta o facem si noi la fiecare Sfanta Liturghie, cand ne aducem aminte de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s-au facut pentru noi: de cruce, de groapa, de invierea cea de a treia zi, de suirea la cer si de sederea de-a dreapta Tatalui, si de cea de-a doua slavita iarasi venire, aducem cinstitele daruri si le oferim Mantuitorului, si le oferim lui Dumnezeu in general, zicand: "Ale Tale dintru ale Tale, Tie aducem de toate si pentru toate". Acestea le facem la fiecare Sfanta Liturghie, dar le pomenim in chip deosebit in Joia cea Mare, cand pomenim Cina cea de taina in pomenirea cea de peste an. Am facut si aceasta in Joia cea Mare.

Noi pomenim si am pomenit in Joia cea Mare si rugaciunea din gradina Ghetsimani, cand Domnul Hristos L-a rugat pe Tatal ceresc sa treaca paharul suferintelor de la El daca este cu putinta si a precizat ca vrea sa implineasca voia Parintelui ceresc, pentru ca a zis: "Nu voia Mea, ci voia Ta sa se implineasca" (Mt. 26, 39).

Este rugaciunea de care pomenesc sfintii evanghelisti si pe care o pomenim si noi in Joia cea Mare, si la care e bine sa ne gandim si noi, si ne gandim de fapt, si cand putem sa ne oprim la acest eveniment minunat si pentru noi datator de orientare, in sensul ca si rugaciunea noastra trebuie sa fie o rugaciune cat mai adanca, o rugaciune totala.

Mai pomenim si prinderea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui in gradina Ghetsimani, cand Iuda l-a sarutat si i-a zis" "Bucura-te, Invatatorule" (Mt. 26, 49), si cand cei care au venit impreuna cu el l-au prins pe Domnul Hristos si l-au dus la judecata lor, si l-au dus sa-l chinuiasca.

In fata Sfantului Potir cu dumnezeiestile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cerestile si de viata facatoarele Taine ale lui Hristos, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".
In Sfanta si Marea Vineri se praznuiesc sfintele si mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Se mai face inca pomenire si de marturisirea mantuitoare facuta pe cruce de talharul recunoscator, care a fost rastingnit impreuna cu El.

Astazi, in Vinerea cea Mare, Vinerea Patimirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ne aducem aminte de suferintele Domnului pentru noi si pentru a noastra mantuire, de scuiparile, de bataile, de chinuirile de tot felul, de batjocurile, de rastignirea pe cruce si de moartea pe cruce a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care toate s-au facut pentru noi si pentru a noastra mantuire.

Ne-am pregatit vreme indelungata pentru aceste intampinari, pentru aceste ganduri si simtaminte care ne pun in legatura cu iubirea Mantuitorului aratata pe cruce, ne pune in legatura cu jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos adusa pentru noi.

 Fiind lucru mai presus de fire, fiind mai presus de lume, cu greu putem sa apreciem aceste patimiri pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a primit pentru mantuirea noastra si in masura in care le intelegem sau intelegem ceva din ele, stam si noi in fata Domnului Hristos, in fata crucii, stam impreuna cu Sfantul Ioan Evanghelistul si cu Maica Domnului in apropierea crucii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si invatam de la El sa iertam pe vrajmasii nostri.

Caci Domnul Hristos a zis: "Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac" (Lc. 23, 34), iar aceasta a zis-o despre rastignitorii Sai. Invatam de la Domnul Hristos sa ne incredintam toate ale noastre in mainile lui Dumnezeu, caci Domnul Hristos fiind pe cruce, a zis catre Dumnezeu: "Parinte, in mainile Tale imi dau duhul meu" (Lc. 23, 46).

Invatam de la Domnul Hristos sa implinim toate lucrurile pana la deplinatatea lor. Caci il auzim pe Domnul Hristos zicand: "Savarsitu-s-a" (In. 19, 30).

Invatam de la Domnul nostru Iisus Hristos ceva despre maretia pocaintei, pentru ca talharul cel bine cunoscator, care si-a dat seama ca pentru pacatele lui patimeste, ca pentru ale lui pacate este rastignit impreuna cu Domnul Hristos, care este nevinovat, a zis catre Mantuitorul: "Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta", iar Domnul Hristos i-a raspuns: "Adevar graiesc tie, astazi vei fi cu mine in Rai" (Lc. 23, 42-43).

Toate acestea pomenindu-le, cerem de la Dumnezeu ajutor ca sa intelegem cat mai bine cele ce s-au facut pentru noi si intelegandu-le, recunostinta noastra sa fie cat mai deplina.

Condusi de Sfanta noastra Biserica in aceasta zi de Vinere Mare, in aceasta zi de Vineri intunecata si luminata.

 Intunecata pentru ca s-a intunecat soarele si s-a cutremurat pamantul, dar si luminata, pentru ca-i luminata de iubirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, in care se arata Dumnezeu Insusi, Cel ce este iubire; intru aceasta zi binecuvantata de Dumnezeu ne indemnam unii pe altii cu cuvintele Bisericii si zicem:

"Pe cel ce S-a rastignit pentru noi veniti toti sa-L laudam ca pe acesta L-a vazut Maria - e vorba de Maica Domnului - pe cruce si a zis: Desi rabzi rastignire, Tu esti Fiul si Dumnezeul meu".

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea dumnezeiasca si trupeasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricaciune a fost mutat spre viata vesnica.

Vom pomeni cu darul lui Dumnezeu in Sambata cea Mare inmormantarea Domnului Hristos, petrecerea in mormant a Mantuitorului nostru.

Vom avea in vedere cele ce s-au petrecut pentru noi si pentru a noastra mantuire in aceasta zi. Si anume, il vom avea in vedere pe Mantuitorul Cel ce a fost in mormant cu trupul, in iad cu sufletul si in Rai ca un Dumnezeu cu talharul, care a fost cu dumnezeirea pretutindeni: si cu trupul in mormant, si cu sufletul in iad, si impreuna cu talharul cel mantuit in Rai.

 E o zi in care ne aratam nedumerirea si totodata convingerea ca moartea s-a intamplat in viata, ca Viata a primit moartea. Caci zicem: "In mormant, Viata, pus ai fost, Hristoase, si imparatia iadului Tu ai zdrobit".

Ne gandim la Mantuitorul nostru Iisus Hristos in care se intalnesc cele potrivnice: moartea si viata. Moartea prin despartirea sufletului de trup si viata prin faptul ca vorbind cu Domnul Hristos noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii.

 Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea.

Pentru ca noi aducem aminte de moartea celui fara de moarte, aducem aminte prin prohodire de cel ce a murit fara sa moara cu dumnezeirea, si in cazul acesta ne minunam de Domnul nostru Iisus Hristos si nu uitam de invierea Lui. "Desi rabzi rastignire", am zis in vinerea cea mare, "Tu esti Fiul si Dumnezeul meu". 

Intrebarea fireasca pentru fiecare dintre noi este: Ne inchinam cu adevarat Sfintei Invieri? Le zicem frati celor ce ne urasc pe noi? Suntem binevoitori fata de toti oamenii? Daca da, atunci suntem fericiti, pentru ca traim Ziua Invierii intru care dorim sa ne luminam.

Spunem ca Pastele Domnului sunt o trecere de la moarte la viata si de pe pamant la cer. Chemam cerul si pamantul sa se veseleasca si zicem: "Cerurile dupa cuviinta sa se veseleasca si pamantul sa se bucure, si sa praznuiasca toata lumea cea vazuta si cea nevazuta ca Hristos a inviat, veselia cea vesnica".

Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit.

Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului.

 A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad.

 Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat.

A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste.

 Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut.

A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".

 

 

Intrarea Domnului IISUS in Ierusalim....Duminica Floriilor..!!!

Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în orasul Ierusalim.

Este sărbătorită în fiecare an cu o săptămână înainte de Paste si se mai numeste Duminica Stâlpărilor.

După învierea minunată a lui Lazăr, căpeteniile iudeilor au luat hotărârea să-l omoare pe Iisus cu primul prilej care li se va ivi. Arhiereii si fariseii <Sf.Ap. Ioan>  „dăduseră poruncă, că dacă va sti cineva unde este, să dea de veste ca să-L prindă” (Ioan 11;57). 

Această hotărâre nu este surprinzătoare deoarece ei îsi vedeau puterea si influenta subminate ( dacă Îl lăsăm asa toti vor crede în El...  Ioan 11;48). 

Cel care ia hotărârea cum să fie rezolvată această problemă este arhiereul Caiafa: „mai de folos ne este să moară un om pentru popor, decât să piară întreg neamul.”(Ioan 11;50).

Pentru că era arhiereu, Caiafa prin cuvintele sale a proorocit scopul jertfei lui Iisus –salvarea neamului omenesc.

După ce Iisus se întoarce din cetatea Efraim la prietenul său Lazăr, ia hotărârea să meargă la Ierusalim. Pe drumul spre Ierusalim, lângă muntele Măslinilor, Mântuitorul îi trimite pe doi dintre ucenicii săi să îi aducă din sat un mânz de asin pe care nu a mai stat nimeni.

Acestia l-au găsit, după cum a spus Învătătorul lor:  "Mergeti în satul dinaintea voastră si, intrând în el, veti găsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodată... "(Luca 19;30). 

Pentru a-si arăta pretuirea pe care o aveau pentru Iisus, oamenii asterneau în calea lui ramuri, si chiar hainele lor strigând:   Osana !Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! ...Osana, Fiul lui David! Vestea venirii lui Iisus în Ierusalim s-a întins foarte repede, datorită faimei sale si a minunii extraordinare pe care o înfăptuise în urmă cu câteva zile si care îi pusese pe jar pe mai-marii iudeilor: toată cetatea s-a cutremurat (Matei 21;10-11).

Evident această primire i-a întărâtat si mai rău pe sinedristi care, supărati îl apostrofează pe Iisus zicându-I: Învătătorule, ceartă-ti ucenicii. Dar El le răspunde: Dacă vor tăcea acestia, pietrele vor striga! (Luca 20;39-40) Acest episod se repetă în templu când copii îi adresează aceleasi urale, spre disperarea arhiereilor si cărturarilor (Matei 21;15-16).

Următorul lucru inedit pe care îl săvârseste Hristos este alungarea negutătorilor care pângăreau templul lui Dumnezeu:  "Casa mea, casă de rugăciune se va chema,  iar voi o faceti pesteră de tâlhari! " (Matei 21;12-13).

Înlăturând această cutumă, arhiereii si cărturarii îsi văd amenintate acum, după putere si pozitie, si veniturile (de loc neglijabile). 

După alungarea „tâlharilor” din templu, Iisus a săvârsit o serie de minuni vindecând oameni orbi si schiopi. În tot acest timp arhiereii si cărturarii unelteau fără succes să-L prindă pe Iisus:  "Arhiereii si cărturarii si fruntasii poporului căutau să-L piardă. Si nu găseau ce să-I facă, deoarece tot poporul se tinea după El, ascultându-L "  (Luca 19;47-48).

Din relatarea evenimentelor de mai sus vedem cum actiunea se desfăsoară pe două planuri: Unul în care sunt prezentati oamenii ce se bucură de prezenta Mântuitorului în mijlocul lor, de cuvintele si de minunile pe care le înfăptuia. Si un altul ocult format din mai-marii evreilor care urmăreau stoparea „furtunii” iscate de Iisus între iudei prin cel mai brutal mod posibil: omorârea lui Iisus.

Pelerinajul de Florii este, de fapt, o adeverire a biruintei lui Hristos asupra mortii lui Lazar si o prevestire a biruintei lui Hristos asupra pacatului, asupra mortii si asupra iadului, prin Invierea Sa proprie din morti. Pelerinajul de Florii vesteste, asadar, ca si cartile de slujba ortodoxe, legatura dintre Taina Crucii si a Invierii Domnului, dintre intrarea Domnului in Ierusalimul pamantesc, ca sa patimeasca „pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire“, si intrarea Domnului in Ierusalimul ceresc, ca sa ne daruiasca noua viata si bucurie vesnica.

Vedem, asadar, ca rostul Bisericii in lume este sa ne pregateasca pentru inviere si pentru intrarea in Ierusalimul ceresc. De aceea, in timpul slujbei de Inviere, in noaptea de Pasti si in toata Saptamana Luminata cantam o alta cantare, ce se refera la Ierusalimul ceresc, dar si la Maica Domnului ca Mama a lui Hristos si icoana vie a Bisericii Sale:  „Lumineaza-te, lumineaza-te, Noule Ierusalime, ca slava Domnului peste tine a rasarit! Salta acum si te bucura, Sioane! Iar tu, Curata Nascatoare de Dumnezeu, veseleste-te intru Invierea Celui nascut al tau!“.
Pentru ca Biserica poarta in ea taina Ierusalimului ceresc si ne pregateste pentru Inviere sau pentru Pasti, adica pentru trecerea de la pacat la sfintenie, de la moarte la viata si de pe pamant la cer, ea a fost numita „laboratorul Invierii“ (Sfantul Maxim Marturisitorul).

OBICEIURI SI SEMNIFICATII DE FLORII:

 Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. 

Dupa sfintire ramurile numite "matisori" sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. 

Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte. 

Ramurile de salcie din aceasta zi, intruchipeaza simbolul castitatii si al renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora, dar si ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea sa in Ierusalim.

MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE..UN NOU CONCEPT..DREPT PROCESUAL PENAL.

La data de 13 iunie 2002, a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene Decizia-cadru 2002/584/JI, referitoare la mandatul european de arestare, publicată în Buletinul Oficial al Comunităţilor  Europene la data de 18 iulie 2002.

Decizia-cadru reprezintă varianta modificată pe baza concluziilor Consiliului European de la Tampere, din 15 – 16 octombrie 1999. Procedura extrădării oficiale va trebui abolită în relaţiile dintre statele membre cu privire la persoanele care se sustrag executării pedepsei, după ce au fost condamnate definitiv, dar va trebui accelerată în cazul persoanelor bănuite de a fi comis o infracţiune. Mandatul european de arestare astfel cum este reglementat de această Decizie-cadru este prima măsură concretă, în materie penală, care transpune principiul recunoaşterii reciproce, pe care Consiliul European l-a denumit ‘piatra de temelie’ a colaborării judiciare. Procedura de predare trebuie să se finalizeze în maximum 60 de zile.

Decizia-cadru nu are valoare executorie prin ea însăşi, de aceea, conform prevederii Art. 34, par. 2, lit b, al Tratatului UE, ea trebuie transpusă în legislaţia naţională. În legislaţia română, ea a fost transpusă prin Legea 302/2004, modificată şi completată prin Legea 224/2006, Partea a III-a, care a intrat în vigoare odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Mandatul european de arestare reprezintă o hotărîre judecătorească emisă de un stat membru în scopul arestării şi predării unei persoane de către un alt stat membru, în scopul desfăşurării urmăririi penale, sau al executării unei sentinţe privative de libertate sau a unui ordin de reţinere.  Mandatul european de arestare trebuie să aibă la bază o condamnare la închisoare sau o ordonanţă de reţinere.

Mandatul european de arestare poate fi emis pentru fapte pasibile, conform legii statului membru, de pedeapsa cu închisoarea, sau de o hotărîre de detenţie de cel puţin 12 luni, sau, acolo unde s-a dat deja sentinţa sau s-a emis deja ordonanţa de reţinere, pentru sentinţe de cel puţin patru luni. Decizia-cadru enumeră 32 de infracţiuni care, dacă sunt pasibile în statul membru emitent de o pedeapsă privativă de libertate sau de o ordonanţă de reţinere de maximum trei ani, în funcţie de cum prevede legea statului membru, vor duce la predarea persoanei, conform mandatului de arestare, fără verificarea dublei incadrări penale a faptei în cele două ţări. În cazul altor infracţiuni decât cele 32 din Art. 85 al Legii române 302/2004, predarea se poate face cu condiţia ca faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare să constituie infracţiune şi din punctul de vedere al legii statului membru de executare, indiferent de elementele constitutive sau de felul în care este prezentată fapta.

Autoritatea judecătorească emitentă va completa, în acest caz, un formular al cărui model este anexat la Legea 302/2004.

Mandatul european de arestare va trebui să conţină următoarele informaţii:

1. Identitatea şi cetăţenia persoanei urmărite;
2. Numele, adresa poştală, numerele de telefon şi fax, şi adresa electronică a autorităţii emitente;
3. Dovada existenţei unei sentinţe executorii, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte hotărîri judecătoreşti executorii, care să aibă acelaşi efect;
4. Caracterul faptei şi încadrarea juridică a acesteia;
5. Descrierea împrejurărilor în care a fost comisă fapta, cu arătarea datei, a locului şi a gradului de implicare în fapta respectivă a persoanei urmărite;
6. Pedeapsa pronunţată, dacă există o hotărîre definitivă, precum şi care sunt termenele minim şi maxim de pedeapsă pentru fapta respectivă conform legii statului membru emitent;
7. Alte consecinţe ale infracţiunii (în măsura în care este posibil).

Autoritatea judiciară de executare – în România, curţile de apel – va hotărî, în termenele şi în condiţiile stabilite de Legea 302/2004, dacă persoana respectivă trebuie predată. Dacă da, în 24 ore, persoana va fi adusă în faţa instanţei competente, care, printr-o decizie motivată, va dispune arestarea persoanei. În termen de 48 ore, persoana va fi audiată de un complet de doi judecători de la curtea de apel, cu privire la fondul mandatului european de arestare.

4 MARTIE 2011...O ZI PERFECTA....LA MULTI SI FERICITI ANI, IUBIREA MEA..!!!!

Ziua de 4 Martie,a debutat bine,inca de dimineata..Cum ne-am trezit,i-am urat,Ingerasului Meu,un Calduros "La multi ani",spus din Toata Inima Mea.."Dragostea Mea, fie ca Dzeu,sa-ti Daruiasca,Multa Fericire, Bucurii si cate un Curcubeu,la Fiecare incercare..TE IUBESC..." Aceasta este doar o parte a declaratiei de iubire o data cu Ziua Preaiubitei Mele Logodnice...

Dupa ce,Dragostea Mea,a plecat la servici,profitand de faptul ca nu aveam ore,mi-am pus in aplicare Marea Surpriza ce urma sa i-o fac,si care o planuisem cu o saptamana in urma...
Impreuna cu o prietena foarte apropiata noua,cat si cu o farmacista..stati..nu oricare...ci cumnata mea:) ne-am planuit Surpriza.Astfel ca pe la orele 17,ne-am hotarat,ca toata lumea sa vina la resedinta noastra,sa pregatim cadrul(baloane, panglici),cat si sa aducem tortul comandat de prietena noastra Adriana..
Impreuna cu noi,s-au mai alaturat si alti prieteni apropiati noua,cat si,Ca o surpriza pentru Iubita Mea,a sosit si cumnatul meu,venit tocmai de departe,din Muntii Apuseni. Bineinteles,ca Ingerasul Meu,nu stia nimic din ce se planuia,la resedinta noastra..:) Totodata, vorbind si cu socrul meu,am stabilit ca,va trimite tocmai de la munte,un "mic pachet",pentru Iuby Mea..:)))
Din pacate,Sotia Mea,fiind felicitata de multa lume a aflat fugitiv,ca s-a trimis un pachet de la munte,insa eu desigur ca,(serios fiind), am infirmat acest lucru...;))
Totul a decurs conform planului,fapt pentru care,in momentul in care a ajuns Iubirea Mea acasa(desigur nestiind ce se intampla,eu asteptand-o in fata blocului),si a vazut Marea Surpriza,a avut lacrimi in ochisorii sai lini si frumosi..;)
Acest lucru a realizat practic Implinirea Mea Sufleteasca...!!!!!!!
As dori,sa se vada macar cateva amintiri care pot reda aceasta "mica" Surpriza::

1.In prima faza,pregatirea cadrului pt Surpriza.

2.A doua faza:Momentul vizualizarii Surpizei, adica Socul,sau surprinderea...;))

                        3.Faza trei: Iuby Mea,Fericita,i-au mai trecut din emotii si sufla in tort...;)
                                LA MULTI ANI IUBREA MEA!!!

                       4.Toata lumea adunata...Toata lumea HAPPY..;)..TOTUL ..PENTRU TINE,Puiu Meu:)

Cu aceste fotografii,inchei mica mea povestioara..Sper ca v-a placut,(sper ca ti-a placut si tie Puiutzu)pt ca ceea ce am scris,a fost adevarat,a fost facut cu straduinta si mai presus de toate,Totul a fost facut cu Suflet!!

LA MULTI SI FERICITI ANI,PREIUBITA MEA SOTIOARA,SORINA!!!
TE IUBESC LA NESFARSIT...