Statutul profesiei de Consilier Juridic Legea 514 /2003

Statut al profesiei de consilier juridic   6 martie 2004

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 29 iulie 2004

În temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al
prevederilor art. 9, 40, 41 si 45 din Constitu0ie, republicată,
Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România adoptă prezentul
statut.

     
I. DISPOZI6II GENERALE
Art. 1. - Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se
organizează ca un corp profesional si se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003
privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si prevederilor prezentului
statut.
Art. 2. - Profesia de consilier juridic este independentă si organizată autonom, fiind
exercitată integrat în sistemul de justi0ie românesc.
Art. 3. - Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris
pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare
Tablou, 0inut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Art. 4. - Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constitu0iei, legii,
codului de deontologie profesională si prezentului statut al profesiei.
Art. 5. - În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta, consilierul juridic este
independent profesional si nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip,
acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
Art. 6. - Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autorită0ilor publice centrale si locale, ale institu0iilor publice si de interes public, ale celorlalte
persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat si ale
celorlalte entită0i interesate în conformitate cu Constitu0ia si cu legile 0ării.
Art. 7. - Rela0ia profesională dintre consilierul juridic si beneficiarul serviciilor sale se
bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confiden0ialitate si independen0a opiniilor
profesionale.
Art. 8. - În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultan0a, asisten0a si reprezentarea autorită0ii sau a institu0iei publice ori a persoanei
juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile si interesele legitime ale
acestora în raporturile lor cu autorită0ile publice, institu0iile de orice natură, precum si cu orice
persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condi0iile legii.
Art. 9. - Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în
func0iile de magistrat, avocat, notar public sau în alte func0ii juridice, potrivit dispozi0iilor legale
specifice fiecăreia dintre aceste profesii.
II. CONSILIERUL JURIDIC
1. Realizarea profesiei
Art. 10. - a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
- consulta0ii si cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
- redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
- redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale;
- asisten0a, consultan0a si reprezentarea juridică a persoanelor juridice si a altor entită0i
interesate;
- redactarea de acte juridice, atestarea identită0ii păr0ilor, a consim0ământului, a con0inutului
si a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic
exercită profesia;
- avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- verificarea legalită0ii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare;
- semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter
juridic emanate de la persoana juridică sau de la institu0ia publică reprezentată;
b) 1. avizele pentru legalitate si conformitate vor fi înso0ite de semnătura si parafa
profesională;
2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDE6);
- sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDE6);
- numele si prenumele consilierului juridic, înso0ite de men0iunea S (stagiar) sau D
(definitiv), după caz;
- codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în
Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă
jude0ul);
c) în condi0iile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii,
consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordan0a acestuia
cu normele legale, în vederea refacerii actului;
d) consilierul juridic, indiferent de forma în care îsi desfăsoară activitatea profesională, se
subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îsi exercită
profesia.
Art. 11. - Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
Art. 12. - Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justi0ie rudele sale, ale so0ului/so0iei,
până la gradul IV inclusiv.
Art. 13. - a) În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat
să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredin0ată, cu excep0ia cazurilor
prevăzute expres de lege.
b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform
prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei fa0ă de
beneficiar.
c) În scopul asigurării secretului profesional, actele si lucrările cu caracter profesional aflate
asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile.
Perchezi0ionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât
de procuror, în temeiul unui mandat emis în condi0iile legii. Nu vor putea fi ascultate si
înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic si
nici nu va putea fi interceptată si înregistrată coresponden0a cu caracter profesional, decât în
condi0iile si cu procedura prevăzute de lege.
2. Dobândirea calită0ii de consilier juridic
A. Primirea în profesie
Art. 14. - Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineste următoarele condi0ii:
a) este cetă0ean român si are domiciliul în România;
b) are exerci0iul drepturilor civile si politice;
c) este licen0iată a unei facultă0i de drept;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condi0ie se
dovedeste cu certificat medical eliberat în condi0iile legii;
e) nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
Art. 15. - Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei
cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform
regulamentului si statutului fiecărui colegiu teritorial.
Art. 16. - (1) Cererea de înscriere în profesie va fi înso0ită de acte care să ateste
îndeplinirea condi0iilor prevăzute de art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale
actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de nastere, copie legalizată a
diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru
"Legitima0ia de consilier juridic" si declara0ie pe propria răspundere că îndeplineste condi0iile
legale pentru dobândirea si exercitarea profesiei de consilier juridic si că nu este înscris în alt
colegiu sau asocia0ie profesională a consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condi0iilor generale si speciale prevăzute de legea
si statutul profesiei si avizează admiterea în colegiul respectiv.
(3) După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie,
conform vechimii sale în activită0i juridice.
(4) Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.
Art. 17. - La primirea în corpul profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ:
"În numele Legii, Onoarei si Adevărului
jur
să respect Constitu,ia si legile ,ării, să-mi exercit profesia
independent, cu demnitate si probitate si să păstrez
secretul profesional.
Asa să-mi ajute Dumnezeu!"
B. Demnitatea profesională
Art. 18. - Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
a) a fost condamnat definitiv pentru săvârsirea unei infrac0iuni de natură a aduce atingere
profesiei de consilier juridic;
b) în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârsit abuzuri prin care au fost încălcate
drepturi si libertă0i fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
C. Incompatibilitate si compatibilitate
Art. 19. - Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a) calitatea de avocat;
b) activită0ile care lezează demnitatea si independen0a profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c) alte profesii autorizate sau salarizate;
d) func0ia si activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciară;
e) activitatea publicistică salarizată;
f) alte incompatibilită0i prevăzute de lege sau rezultate din situa0ia de conflict de interese, în
condi0iile legii.
Art. 20. - Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a) activitatea didactică universitară si de cercetare;
b) func0ia de arbitru, mediator sau expert, în condi0iile legii si cu respectarea prevederilor
legale privind conflictul de interese;
c) participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
d) orice altă activitate profesională care nu încalcă situa0iile de incompatibilitate si de
nedemnitate;
e) calitatea de asociat, ac0ionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de
organizare juridică prevăzute de lege.
D. Situa0ii speciale cumulative. Societatea profesională
Art. 21. - Persoana juridică înfiin0ată în baza Legii nr. 31/1990 privind societă0ile
comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mul0i consilieri juridici înscrisi în
Tabloul 0inut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. În conformitate cu
normele deontologice si de etică profesională si cu prezentul statut, aceste societă0i
profesionale nu pot func0iona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui
rază îsi au sediul, care va verifica, în principal, următoarele:
- calitatea de consilier juridic, conform legii si statutului profesiei, a asociatului
unic/asocia0ilor/ac0ionarilor;
- obiectul de activitate să fie unic, respectiv activită0i juridice (consultan0ă si reprezentare
juridică, exclusiv activită0i atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma
dobândirii personalită0ii juridice si a ob0inerii autoriza0iilor de func0ionare, a avizului Colegiului,
societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destina0ie
specială, respectiv Societă0i Profesionale, din Tabloul 0inut de colegiul teritorial.
Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societă0i va trebui adusă la
cunostin0ă colegiului teritorial în a cărui rază acestea îsi au sediul.
E. Dovedirea calită0ii de consilier juridic
Art. 22. - (1) Calitatea de consilier juridic - cu drept de exercitare a profesiei se dovedeste
cu "Legitima0ia de consilier juridic" si insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu
consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului.
(2) Actele juridice redactate si contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa
acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa si semnătura acestuia.
(3) Modelul legitima0iei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna si
parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici
din România.
F. Stagiul profesional
Art. 23. - (1) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod
obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier
juridic stagiar.
(2) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic si
are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
(3) Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu si efectiv.
(4) În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.
(5) Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excep0ional si numai
după verificarea raportului făcut de seful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu
consilierul juridic îndrumător, precum si cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere
în colegiu pe baza unei activită0i profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de
stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (sase) luni calendaristice.
(6) Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.
(7) Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru
îndeplinirea stagiului.
(8) Drepturile si obliga0iile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în
actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale
func0iei pe perioada stagiului.
(9) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie si la tribunale ca instan0ă
de fond, la organele de urmărire penală, precum si la celelalte organe administrative cu
atribu0ii jurisdic0ionale.
(10) Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la
sfârsitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul si-a
îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale.
(11) Asigurarea consilierului juridic îndrumător
Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv si
care se bucură de o reputa0ie profesională nestirbită.
(12) Definitivarea
După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va sus0ine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului "Certificatul de promovare a
examenului de definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
Taxa pentru sus0inerea examenului de definitivat se stabileste de către fiecare colegiu
teritorial.
(13) Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte func0ii juridice
Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la
data primirii a îndeplinit func0ia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte
func0ii juridice, potrivit dispozi0iilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel pu0in 5
ani.
(14) Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător si consilierul juridic stagiar este
de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
Condi0iile efectuării stagiului si ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 si vor fi
prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici
din România (U.C.C.J.R.).
G. Interdic0ii
Art. 24. - (1) Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta păr0i cu interese contrare în
aceeasi cauză sau în cauze conexe si nu poate pleda împotriva păr0ii care l-a consultat mai
înainte în legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.
(2) Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza rela0ii nici unei
autorită0i sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredin0ată, decât dacă are
dezlegarea prealabilă, expresă si scrisă din partea păr0ii în cauză, în condi0iile legii.
(3) Calitatea de martor are întâietate fa0ă de calitatea de consilier juridic, cu privire la
faptele si împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei
păr0i în cauză.
(4) Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăsura nici o activitate
profesională în acea cauză.
(5) Consilierul juridic nu poate îndeplini func0ia de expert, interpret sau traducător în cauza
în care este angajat.
3. Exercitarea profesiei
Art. 25. - În scopul asigurării, garantării si protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform
art. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si art. 41 si 45 din Constitu0ie, republicată,
consilierul juridic îsi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de
lege si de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind compatibilitatea si
incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
Art. 26. - (1) Consilierul juridic este liber să aleagă si să schimbe în orice moment op0iunea
sa pentru exercitarea profesiei.
(2) Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe
Tabloul 0inut de colegiul teritorial.
(3) Consilierul juridic este obligat să anun0e în scris conducerea colegiului teritorial din care
face parte despre orice inten0ie de modificare a op0iunii sale privind exercitarea profesiei.
Art. 27. - Tabloul anual
(1) Colegiul teritorial are obliga0ia să întocmească anual Tabloul, cu men0ionarea numelui si
a prenumelui, codului unic de înregistrare, a pozi0iei profesionale, respectiv stagiar sau
definitiv, precum si a situa0iei în ceea ce priveste exercitarea profesiei (exclus, suspendat
etc.).
(2) Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual si modificările intervenite sunt comunicate
U.C.C.J.R. si institu0iilor prevăzute de lege.
Art. 28. - (1) Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor
juridici incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere,
după încetarea stării de incompatibilitate.
(2) Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.
Art. 29. - (1) Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat
în profesie, indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecu0i pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
(2) Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face
dovada debutului în profesie anterior acestei date sunt trecu0i pe Tablou cu men0iunea
"stagiar".
(3) Licen0iatul unei facultă0i de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic si
are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
Art. 30. - Încetarea calită0ii de consilier juridic
(1) Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situa0ii:
a) prin renun0are scrisă la exercitarea profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
(2) În toate situa0iile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai
putea folosi legitima0ia de consilier juridic, insigna, stampilele si roba.
Art. 31. - Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
(1) Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situa0ii:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada de interdic0ie de a exercita activită0ile profesionale, dispusă prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată a taxelor si a contribu0iilor profesionale timp de 3 luni de la scaden0a
acestora până la lichidarea lor integrală;
d) în condi0iile în care consilierul juridic îndeplineste alte func0ii juridice sau profesii
salarizate.
(2) În toate situa0iile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la
alineatul anterior, pe Tablou se vor face men0iunile corespunzătoare.
Art. 32. - Transferul
(1) Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va
notifica atât colegiul în care este înscris, cât si colegiul în care urmează să se înscrie.
(2) Cererea de transfer trebuie să fie înso0ită de actele pe care se întemeiază si de un
certificat eliberat de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior
înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a
devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală ori disciplinară si că a
achitat la zi taxele si contribu0iile profesionale către colegiu.
(3) Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va
înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
Art. 33. - (1) Consiliul colegiului la care se solicită transferul va solu0iona cererea, potrivit
raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al
celui care solicită transferul, înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu
certificatul men0ionat în articolul precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod
corespunzător si va elibera acestuia decizia de înscriere în Tablou, legitima0ia, insigna si
stampilele.
(2) Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie
radierea consilierului juridic transferat din Tabloul 0inut de colegiul respectiv.
Art. 34. - Consilierul juridic transferat are obliga0ia de a preda colegiului de la care se
transferă legitima0ia, insigna si stampilele.
III. DREPTURILE SI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
Art. 35. - Drepturile consilierului juridic
(1) Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei,
si are dreptul să acorde consultan0ă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze
pentru legalitate acte juridice, să asiste si să reprezinte orice institu0ie, autoritate publică,
persoană juridică sau orice entitate interesată în toate domeniile de drept, în condi0iile Legii
nr. 514/2003 si ale prezentului statut.
(2) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie si tribunale, ca instan0ă de
fond, la organele de urmărire penală, precum si la celelalte organe administrative cu atribu0ii
jurisdic0ionale.
(3) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instan0ele judecătoresti de toate
gradele, la organele de urmărire penală, precum si la toate autorită0ile si organele
administrative cu atribu0ii jurisdic0ionale.
Art. 36. - Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi în organele de conducere
ale colegiilor si ale U.C.C.J.R, în condi0iile prevăzute de statutele acestor organiza0ii
profesionale.
Art. 37. - În scopul asigurării secretului profesional, actele si lucrările cu caracter
profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde îsi exercită
profesia sunt inviolabile.
Art. 38. - Raportul dintre consilierul juridic si persoana juridică pe care o asistă sau o
reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
Art. 39. - Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru
sus0inerile făcute oral ori în scris în fa0a instan0ei de judecată sau a altor organe, dacă
acestea sunt în legătură cu apărarea si necesare cauzei ce i-a fost încredin0ată.
Art. 40. - Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile si interesele legitime ale institu0iei, persoanei juridice,
autorită0ii sau entită0ii pentru care exercită profesia, asigură consultan0ă si reprezentare
juridică, avizează si contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
(2) Consilierul juridic acordă consultan0ă, opinia sa fiind consultativă.
Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului
său profesional.
Consilierul juridic manifestă independen0ă în rela0ia cu organele de conducere ale
persoanei juridice unde exercită profesia, precum si cu orice alte persoane din cadrul
acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic
al unei situa0ii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic
men0inându-si opinia legală formulată ini0ial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea
persoanei juridice unde îsi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de
drept public ori privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constitu0iei, legii, statutului
profesiei si regulilor eticii profesionale.
(3) Consilierul juridic va aviza si va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau
negativ, precum si semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale
documentului respectiv.
Consilierul juridic nu se pronun0ă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură
cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obliga0i să respecte solemnitatea sedin0elor de judecată si să nu
folosească expresii jignitoare fa0ă de completul de judecată, fa0ă de ceilal0i consilieri juridici,
avoca0i sau fa0ă de păr0ile din proces.
Art. 41. - Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau
reprezintă institu0iile, autorită0ile ori entită0ile interesate, să se prezinte la termene la
instan0ele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte institu0ii, să manifeste
constiinciozitate si probitate profesională, să pledeze cu demnitate fa0ă de judecător si de
păr0ile în proces, să depună concluzii orale sau note de sedin0ă ori de câte ori consideră
necesar acest lucru sau instan0a de judecată dispune în acest sens.
Art. 42. - (1) Consilierii juridici sunt obliga0i să participe la sedin0ele convocate de Consiliul
Colegiului, la activită0ile profesionale si la sedin0ele organelor de conducere din care fac
parte.
(2) Absentarea repetată si în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 43. - (1) Consilierii juridici sunt obliga0i să 0ină eviden0ele cerute de lege si pe cele
prevăzute în regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. - cu privire
la cauzele în care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice si să
achite cu regularitate taxele si contribu0iile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si
bugetului U.C.C.J.R.
(2) La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă
stabilită de Consiliul U.C.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât si la
bugetul U.C.C.J.R.
Art. 44. - Consilierii juridici sunt obliga0i să restituie actele ce le-au fost încredin0ate
institu0iei, autorită0ii sau entită0ii interesate de la care le-au primit.
Art. 45. - (1) Obliga0ia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr.
514/2003 este absolută si limitată în timp, conform clauzei de confiden0ialitate. Ea se extinde
asupra tuturor activită0ilor consilierului juridic.
(2) Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstan0ă si de către nici o persoană
fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
(3) Aceeasi obliga0ie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale si angaja0ilor
acestora cu privire la informa0iile cunoscute de către acestia în func0iile pe care le de0in.
Art. 46. - (1) După 90 de zile de la publicarea prezentului statut, consilierii juridici sunt
obliga0i să poarte robă în fa0a tuturor instan0elor judecătoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt identice cu cele ce privesc exercitarea profesiei de avocat,
diferen0iindu-se prin însemnele proprii ale corpului profesional si prin combina0iile culorilor
negru cu galben-auriu.
(3) Purtarea robei în afara incintei instan0ei judecătoresti este interzisă.
Art. 47. - Eviden0ele activită0ii consilierului juridic
(1) Eviden0ele activită0ii consilierului juridic, actele si documentele sunt 0inute de acesta,
potrivit reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entită0ii în favoarea căreia îsi
exercită profesia.
(2) Consilierul juridic 0ine eviden0a în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost
sesizat.
(3) Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entită0ii în favoarea căreia îsi exercită
profesia, consilierul juridic va 0ine eviden0a următoarelor activită0i:
- intrările si iesirile de coresponden0ă juridică numerotate si datate;
- registrul de eviden0ă privind orice situa0ie litigioasă cu care a fost sesizat;
- registrul de eviden0ă privind avizele scrise - datate si numerotate;
- registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la
identitatea păr0ilor, a con0inutului si a datei actelor.
Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a U.C.C.J.R. si se comunică
tuturor colegiilor.
(4) La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei fa0ă de o
persoană juridică publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic
va preda, pe bază de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente
activită0ii depuse.
(5) Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor men0ionate mai
sus îl descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.
Art. 48. - Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obliga0iilor profesionale, potrivit legii
si prezentului statut.
Art. 49. - Activitatea desfăsurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace si nu de
rezultat.
Art. 50. - La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier
juridic fa0ă de beneficiarul presta0iei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care
face parte. În situa0ia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus men0ionată
imediat si continuă să îsi exercite profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care
sanc0ionează exercitarea fără drept a unei profesii. În acest caz, la constatare, Colegiul va
sanc0iona disciplinar consilierul juridic, în func0ie de gravitatea situa0iei.
Art. 51. - Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îsi va putea exercita profesia, se
consideră suspendat.
Art. 52. - Consilierului juridic, func0ionar public, îi sunt aplicabile si beneficiază si de
prevederile legii func0ionarului public.
Art. 53. - Protec0ia drepturilor profesionale, economice si sociale ale consilierului juridic
(1) Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic
se bucură de protec0ia legii, în condi0iile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
(2) Perchezi0ionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau
ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza
unui mandat emis de judecător.
Art. 54. - Exercitarea activită0ilor specifice profesiei de consilier juridic: consultan0ă,
asisten0ă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate si contrasemnare de acte juridice de
către persoane neautorizate prin nerespectarea condi0iilor prevăzute de lege si de prezentul
statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic si se sanc0ionează
conform legii penale.
Art. 55. - (1) To0i consilierii juridici asocia0i, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de
a participa la activită0ile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferin0ele,
simpozioanele si la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale si U.C.C.J.R.
potrivit statutelor si regulamentelor acestora.
(2) Colegiile si U.C.C.J.R. au obliga0ia să ac0ioneze prin toate mijloacele legale pentru
organizarea si exercitarea unitară si specializată a profesiei.
(3) Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională
sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sanc0ionată cu suspendarea
din profesie pentru o perioadă cuprinsă între o lună si 6 luni.
Art. 56. - Colegiile si U.C.C.J.R. pot colabora în scopul realizării si promovării politicilor si
strategiilor de formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Na0ional de Formare
Profesională a Adul0ilor (C.N.F.P.A.), înfiin0at în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999,
republicată.
Art. 57. - (1) În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) si g), art. 189
lit. a, c), e) si f), art. 190 si 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate
cu art. 41 alin. (2) din Constitu0ie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale
consilierilor juridici angaja0i sau numi0i vor ini0ia participarea atât la stagiile de formare
profesională, cât si la toate formele de pregătire profesională specifică profesiei de consilier
juridic, prin acte adi0ionale la actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de
numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire profesională.
(2) În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angaja0i sau numi0i în func0ie,
beneficiarii serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea
profesiei ocazionate de: înscrierea în colegiu, achizi0ionarea robei, a legitima0iei de consilier
juridic, a insignei, stampilelor profesionale, precum si a tuturor registrelor de eviden0ă
profesională.
(3) Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei
precizate la alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau institu0ia
publică ori de către persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier
juridic.
Art. 58. - (1) Autorită0ile, institu0iile si persoanele juridice la care consilierii juridici îsi
exercită profesia în mod permanent sunt obligate să asigure acestora spa0ii distincte si
corespunzătoare atât pentru buna desfăsurare a activită0ilor profesionale, cât mai ales pentru
asigurarea confiden0ialită0ii si secretului profesional stabilite de lege.
(2) În acelasi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic,
acestea vor asigura baza tehnico-materială necesară, birotica si orice alte utilită0i necesare
îndeplinirii serviciului profesional.
Art. 59. - Autorită0ile administrative jude0ene si locale vor asigura sprijin pentru identificarea
de spa0ii corespunzătoare func0ionării organiza0iilor profesionale, colegiilor consilierilor juridici
si pentru asigurarea formării profesionale a membrilor săi, care exercită un serviciu
profesional specializat, de interes general.
Art. 60. - (1) Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o
remunera0ie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de
salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în func0ie.
(2) Deosebit de remunera0ia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii si a
importan0ei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 si 26 din Legea nr. 53/2003, cu
modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia presta0ii suplimentare în bani
reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confiden0ialitate.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic,
autorită0ile publice, institu0iile si celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor
opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea,
stabilirea statutului, a drepturilor si obliga0iilor consilierilor juridici pe care i-au numit sau i-au
angajat.
IV. ORGANIZAREA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
A. Organizarea si func0ionarea Colegiului Consilierilor Juridici
Art. 61. - (1) Colegiul teritorial este organiza0ia profesională creată pentru to0i consilierii
juridici asocia0i în această formă de organizare dintr-un jude0 sau din municipiul Bucuresti,
indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură
organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar si apără drepturile si
interesele legitime ale consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general si are sediul în orasul de
resedin0ă al jude0ului, respectiv în municipiul Bucuresti.
(3) Colegiul teritorial are patrimoniu si buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit
în activită0i producătoare de venituri, în condi0iile dreptului comun.
(4) Contribu0ia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare
colegiu.
(5) Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.
Art. 62. - Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
Art. 63. - Atribu0iile si răspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt
stabilite în statutele proprii.
Art. 64. - În cadrul fiecărui colegiu func0ionează un secretar general si un trezorier, o
comisie de cenzori compusă din 3-5 membri si o comisie de disciplină formată din 3-5
membri, a căror atribu0ii sunt stabilite prin regulamentele proprii de func0ionare aprobate de
Adunarea generală a Colegiului, în baza hotărârilor Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 65. - Colegiile teritoriale înfiin0ate după constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu
drepturi si obliga0ii egale prin asociere.
Art. 66. - Decanii acestor colegii sunt de drept membri în Consiliul U.C.C.J.R.
B. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România
Art. 67. - (1) U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România si
cuprinde to0i consilierii juridici înscrisi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei
de consilier juridic si are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier
juridic în România.
(2) U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu si buget propriu.
(3) Bugetul U.C.C.J.R. se formează din contribu0iile colegiilor în cotele stabilite de
Congresul U.C.C.J.R.
(4) Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activită0i producătoare de venituri, în condi0iile
dreptului comun.
Art. 68. - (1) Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:
a) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România;
b) Consiliul U.C.C.J.R.;
c) biroul executiv;
d) presedintele;
e) prim-vicepresedintele;
f) vicepresedin0ii.
(2) În structura centrală a U.C.C.J.R. func0ionează:
a) secretarul general;
b) Comisia centrală de cenzori;
c) Comisia centrală de disciplină;
d) Comisia metodologică de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;
e) aparatul tehnic administrativ.
Art. 69. - (1) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România este constituit din câte
un delegat pentru 100 de consilieri juridici din fiecare colegiu si decanii colegiilor.
(2) Congresul ordinar se întruneste anual, la convocarea Consiliului U.C.C.J.R. sau la
convocarea presedintelui U.C.C.J.R.
(3) La cererea a cel pu0in unei treimi din numărul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat
să convoace congresul în sedin0ă extraordinară, în maximum 10 zile de la solicitarea
acestora.
Art. 70. - (1) Convocarea congresului ordinar se face cu cel pu0in o lună înainte de data
stabilită, prin înstiin0area în scris a colegiilor si prin publicarea într-un ziar central.
(2) Consiliile colegiilor sunt obligate să afiseze data convocării si ordinea de zi la sediul
colegiului si la instan0ele judecătoresti din raza teritorială a acestora.
(3) Colegiile teritoriale sunt obligate să îsi aleagă delega0ii cu cel pu0in 10 zile înainte de
congres.
(4) Congresul este legal constituit în prezen0a a cel pu0in două treimi din numărul membrilor
săi si adoptă hotărâri cu votul majorită0ii membrilor prezen0i.
(5) Fiecare colegiu are drept la un singur vot în Congresul U.C.C.J.R.
Art. 71. - Congresul U.C.C.J.R. are competen0ele prevăzute în Statutul U.C.C.J.R.
Art. 72. - (1) Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
(2) Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului
unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferen0a de mandat. Înlocuitorul este desemnat de
adunarea generală a colegiului teritorial.
(3) Consiliul U.C.C.J.R. se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la
convocarea presedintelui U.C.C.J.R. Convocarea se face cu cel pu0in 10 zile înainte de data
sedin0ei.
(4) La cererea a cel pu0in unei treimi din numărul membrilor consiliului sau în situa0ii
excep0ionale, presedintele U.C.C.J.R. va convoca consiliul în sedin0ă extraordinară în cel
mult 5 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(5) Consiliul U.C.C.J.R. lucrează în prezen0a a cel pu0in două treimi din numărul membrilor
săi si adoptă hotărâri valabile cu votul majorită0ii membrilor prezen0i.
(6) Fiecare colegiu teritorial are drept la un singur vot în sedin0ele Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 73. - Consiliul U.C.C.J.R. are atribu0ii si competen0e stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Art. 74. - Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din presedintele si prim-vicepresedintele
U.C.C.J.R., precum si din cei 3 vicepresedin0i alesi de Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii
săi pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre vicepresedin0i, stabilit la propunerea presedintelui,
îndeplineste func0ia de secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R.
Art. 75. - Biroul executiv al U.C.C.J.R. are atribu0iile si competen0ele stabilite prin Statutul
U.C.C.J.R.
Art. 76. - Presedintele U.C.C.J.R. are următoarele atribu0ii:
a) reprezintă U.C.C.J.R. în rela0iile cu persoanele fizice si juridice din 0ară si din străinătate;
b) încheie conven0ii si contracte în numele U.C.C.J.R., cu autorizarea Biroului executiv al
U.C.C.J.R.
c) convoacă si conduce sedin0ele Consiliului U.C.C.J.R. si ale Biroului executiv;
d) ordonan0ează cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.C.C.J.R.
e) semnează actele consiliului si ale Biroului executiv.
Art. 77. - Prim-vicepresedintele U.C.C.J.R. este înlocuitorul de drept al presedintelui
U.C.C.J.R. si are următoarele atribu0ii:
a) coordonează si organizează activitatea curentă a departamentelor profesionale si
administrative ale U.C.C.J.R.;
b) supraveghează rela0iile dintre structurile centrale ale profesiei si colegiile teritoriale,
precum si rela0iile dintre acestea din urmă;
c) acordă sprijin si ajutor colegiilor în rela0iile lor cu autorită0ile centrale si locale.
Art. 78. - Vicepresedin0ii U.C.C.J.R. sunt în număr de 3 si sunt înlocuitori ai presedintelui,
în lipsa prim-vicepresedintelui, în ordinea stabilită de către acesta.
Art. 79. - Vicepresedin0ii U.C.C.J.R. coordonează si îndrumă activitatea curentă a
colegiilor.
Art. 80. - Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. si
îndeplineste sarcinile stabilite de Biroul executiv al U.C.C.J.R. Mandatul acestuia este de 4
ani.
Art. 81. - În structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul
U.C.C.J.R., Biroul executiv al U.C.C.J.R., presedintele, prim-vicepresedintele si
vicepresedin0ii U.C.C.J.R. durata mandatului în func0ie este de 4 ani si orice titular de mandat
poate fi reales în aceeasi sau în altă func0ie din aceste structuri centrale de conducere.
Art. 82. - (1) Comisia centrală de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri alesi de
către Congresul U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de
contabil autorizat sau de expert contabil.
(2) Comisia centrală de cenzori are obliga0ia verificării trimestriale a activită0ilor economicofinanciare
ale U.C.C.J.R. si dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului
U.C.C.J.R.
(3) Comisia centrală de cenzori func0ionează în baza regulamentului propriu, validat de
Congresul U.C.C.J.R.
Art. 83. - (1) Comisia centrală de disciplină a U.C.C.J.R. este alcătuită din 5-9 membri,
alesi de Congresul U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani.
(2) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime
mai mare de 10 ani în activită0i juridice.
(3) Comisia centrală de disciplină îsi organizează, îsi 0ine eviden0ele, îsi desfăsoară
lucrările si func0ionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 84. - Comisia metodologică de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic
este alcătuită din 7-9 membri alesi de Congresul U.C.C.J.R. si func0ionează în baza
regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 85. - Cheltuielile necesare participării membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a membrilor
Biroului executiv al U.C.C.J.R. si a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplină si
comisiei metodologice la sedin0ele acestor organe se suportă de fiecare colegiu.
V. DISPOZI6II FINALE
Art. 86. - Prezentul statut va fi pus în aplicare astfel:
a) în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, conducerile colegiilor vor
înainta U.C.C.J.R. datele si documentele necesare înscrierii în eviden0e a consilierilor juridic
definitivi si stagiari;
b) în termen de 45 de zile de la adoptarea statutului, Consiliul U.C.C.J.R. si comisiile
U.C.C.J.R. vor adopta regulamentele profesionale care vor fi comunicate colegiilor teritoriale;
c) prezentul statut va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 514/2003.
Art. 87. - După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut,
consultan0a, redactarea, avizarea pentru legalitate si contrasemnarea actelor juridice,
asisten0a si reprezentarea juridică a institu0iilor, autorită0ilor publice, a persoanelor juridice se
vor realiza numai de către consilierii juridici înscrisi în Tablou.
Art. 88. - Însemnele corpului profesional, insigna si legitima0ia consilierului juridic, modelul
stampilelor colegiilor si ale consilierilor juridici, precum si modelul împuternicirilor de
reprezentare juridică sunt cuprinse în anexele nr. 1-7*) care fac parte integrantă din prezentul
statut.
Anexele nr. 1-7 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu prezentul
statut.
Art. 89. - Depăsirea termenelor de plată a taxelor si cotiza0iilor profesionale atrage
obliga0ia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată
pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 90. - Consilierul juridic este dator să îsi decline calitatea si să îsi probeze identitatea cu
actul "Legitima0ie de consilier juridic" în fa0a tuturor instan0elor judecătoresti de orice grad,
institu0iilor si autorită0ilor statului si a altor consilieri juridici si avoca0i cu care intră în contact
cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.
Art. 91. - Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic si
avoca0i, magistra0i ori alte autorită0i publice se aduc de îndată la cunostin0ă, în scris,
decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce
trebuie luate.
Art. 92. - Prezentul statut a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor
Juridici din România din data de 6 martie 2004, prin reprezentan0ii legali, si intră în vigoare la
data adoptării, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Saptamana Patimilor...Vinerea Mare a Domnului IISUS.. Indemn la rugaciune,meditatie...

In aceasta seara crestinii se pregatesc sa  privegheze pe Domnul nostru Iisus Hristos. Cantarile Prohodului se sting usor si urmeaza ceasuri de meditatie pentru fiecare din noi.  Sa incepem asadar cu Duminica Floriilor ca punct de inceput al acestei privegheri

.

- Duminica Floriilor este punct de inceput al privegherii pentru adancirea in gandurile praznuitoare ale evenimentelor care tin de mantuirea noastra. De fapt, Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor este precedata de sambata lui Lazar, in care Biserica pomeneste invierea lui Lazar facuta de Domnul nostru Iisus Hristos si care are legatura si cu Duminica Stalparilor, in intelesul ca primirea triumfala ce I s-a facut Domnului Hristos, care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata cumva si de invierea Sfantului si dreptului Lazar, de minunea premergatoare primirii triumfale a Domnului in Ierusalim. De aceea Biserica si zice, vorbim cu Domnul Hristos si in sambata premergatoare Duminicii Floriilor, si in Duminica Floriilor, zice exprimand prin alcatuirea Bisericii urmatoarele cuvinte: "Invierea cea de obste mai inainte de patima Ta incredintand-o, pe Lazar din morti l-ai inviat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta si noi ca pruncii semnele biruintei purtand, Tie biruitorului mortii strigam: Osana Celui dintru inaltime, bine esti cuvantat Cel Ce vii intru numele Domnului". Aducem in actualitatea noastra un eveniment petrecut in vremea propovaduirii Domnului nostru Iisus Hristos si participam si noi la el in vremea noastra. Il avem in fata pe Mantuitorul care intra in Ierusalim, calare fiind pe manzul asinei, cum spune proorocia. Si noi il intampinam pe Domnul nostru Iisus Hristos cu crengi inverzite si cu inima primitoare, ca Domnul Hristos sa nu intre numai in Ierusalimul cel pamantesc, ci mai ales in Ierusalimul sufletului nostru, Ierusalim insemnand cetatea pacii sfinte, pacea sfanta. Aducem si noi Mantuitorului lauda, asa cum i-au adus pruncii din Ierusalim cand au zis: "Osana celui dintru inaltime, bine esti cuvantat Cel Ce vii intru numele Domnului" (Mt. 21, 9), iar Domnul nostru Iisus Hristos s-a indreptat spre Templul din Ierusalim unde a facut minuni. Asteptam ca si in sufletul nostru sa intre Mantuitorul nostru Iisus Hristos ca intr-un lacas al Sau, ca intr-un templu si sa vindece neputintele noastre. De aceea zicem cu Biserica: "Invierea cea de obste mai inainte de patima Ta incredintand-o, pe Lazar din morti l-ai inviat Hristoase Dumnezeule". Si din partea noastra spunem: "Pentru aceasta si noi ca pruncii" - se intelege de odinioara - "semnele biruintei purtand", - semnele Invierii, aratata in viata cea noua din crengile pe care le avem in mana sau macar in constiinta - "Tie biruitorului mortii strigam: Osana Celui dintru inaltime, bine esti cuvantat Cel Ce vii intru numele Domnului". Si adaugam: Vino si in viata noastra, in constiinta noastra, vino si ne ajuta sa-Ti aducem tot mai multa marire, sa constientizam tot mai mult binefacerile Tale.

- Rastimpul acesta pana la Sfintele Pasti, pana in Sambata cea Mare inclusiv, se numeste Saptamana Patimilor sau poate ca mai corect Saptamana Patimirilor Domnului Hristos, pentru ca in acest rastimp se pomenesc evenimente legate de suferintele Mantuitorului si evenimente premergatoare acestor suferinte, si se face pomenire de lucruri care privesc mantuirea noastra, lucruri de o importanta deosebita. De aceea saptamana aceasta se mai numeste si Saptamana Mare, saptamana in care ne gandim la lucruri mari si minunate, de importanta pentru fiecare dintre noi. Credinciosii in aceasta saptamana sunt cu mai multa grija in ceea ce priveste randuiala Postului, sunt cu mai multa luare aminte la slujbele dumnezeiesti care se fac in mod deosebit in aceasta saptamana, slujbe mai lungi, slujbe mai adanci parca decat in alta vreme, slujbe mai angajante pentru credinciosii care iau parte la ele, in dorinta de a-si aduce iubirea si recunostinta lor fata de Mantuitorul care pentru noi si pentru a noastra mantuire s-a rastignit in vremea lui Pontiu Pilat si a patimit si s-a ingropat, ca dupa aceea sa urmeze Invierea cea de-a treia zi, propovaduita de Scripturi si praznuita de noi la Sfintele Pasti. In primele zile ale Saptamanii Sfintelor Patimiri ale Domnului Hristos este randuit ca in Sfanta Biserica sa se spuna in chip de marturisire si de rugaciune urmatorul text liturgic: "Camara Ta Mantuitorule o vad impodobita si imbracaminte nu am ca sa intru intr-insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule de lumina si ma miluieste".

- In Sfanta si Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel prea frumos si de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

- Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup si la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresioneaza pe toti prin dorinta lui de a-I sluji lui Dumnezeu implinind poruncile, prin dorinta lui de a fi curat inaintea lui Dumnezeu, prin faptul ca a fost bun si binevoitor cu fratii sai care l-au vandut in Egipt. El este o preinchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vandut de Iuda, unul dintre ucenicii sai, este o preinchipuire a Domnului Hristos, care a tinut sa implineasca intru toate voia Parintelui Ceresc si sa ne fie noua pilda de urmat. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate cate s-au intamplat cu el. A fost iubit de parintii lui, a fost iubit de Patriarhul Iacob. Fratii lui l-au vandut in Egipt. A ajuns in Egipt si asezarea sufletului sau a fost probata intr-o ispita peste care a trecut. A ajuns in inchisoare invinuit fiind de pacate, el, care a tinut sa ramana fara de pacat, apoi ca talcuitor al viselor lui Faraon, mai-marele Egiptului, insa a fost gasit drept intelept si bun de a conduce Egiptul si a salvat de la moarte prin infometare pe concetatenii sai si pe conationalii sai, pe care dupa aceea i-a adus in Egipt. De aceea Sfanta noastra Biserica il pomeneste cu cinstire ca un preinchipuitor al Mantuitorului.

Tot in aceasta zi de Luni binecuvantata, pomenim si o minune pe care a facut-o Domnul Hristos, o minune spre inteleptirea credinciosilor, pentru ca negasind smochine intr-un smochin neroditor, l-a blestemat sa se usuce si s-a uscat, iar Sfanta noastra Biserica pomenind aceasta intamplare, are in vedere o explicatie pentru cei credinciosi, atragandu-le atentia ca suntem toti chemati spre rodire si ca Domnul Hristos asteapta ceva de la noi, si noi suntem datori sa-i oferim Mantuitorului virtutile noastre in loc de alte roade. Smochinul cel blestemat de Mantuitorul este un fel de pilda pentru noi, ca sa stim ca Domnul Hristos rasplateste nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci rasplateste si pedepseste si indaratniciile lor, si neangajarile lor spre bine. Se spune in Sinaxarul de la slujba de Luni, din Saptamana Patimilor ca Domnul Hristos nu si-a aratat niciodata puterea pedepsitoare asupra oamenilor - sa intelegem in vremea propovaduirii Sale - dar si-a aratat-o asupra unui smochin, ca sa se inteleaga din aceasta ca El are si putere pedepsitoare, iar credinciosii sa se sileasca sa fie, nu sub blestem, ci sub binecuvantarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cum reiese si dintr-o alcatuire din Postul Sfintelor Pasti, in care vorbim fiecare dintre noi cu propriul nostru suflet si ne indemnam pe noi insine sa nu dormitam, ci sa ne trezim si sa lucram pentru slava lui Dumnezeu si pentru binele nostru vremelnic si vesnic.

"Camasa Ta, Mantuitorul meu, o vad impodobita, si imbracaminte nu am, ca sa intru intr-insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule de lumina, si ma mantuieste" (Luminanda).

- In Sfanta si Marea Marti se face pomenire de cele zece fecioare din Sfanta Evanghelie.

- In Martea Saptamanii celei Mari am facut pomenire, tot indrumati de Sfanta noastra Biserica, despre pilda celor zece fecioare, deci despre fecioarele intelepte si despre fecioarele neintelepte. Este o pilda spusa de Domnul Hristos si pe care Sfanta noastra Biserica ne-o pune in fata constiintei in Martea cea Mare. Si noi, parcurgand Saptamana Sfintelor Patimiri, am pomenit marti pilda cu cele zece fecioare si pe cele zece fecioare, luand aminte si prin textele liturghice din ziua respectiva la cele cinci fecioare intelepte, care au avut untdelemn in candelele lor si care l-au intampinat pe Mirele care este Domnul Hristos, au intrat cu el in camara nuntii si s-au bucurat de ospatul mirelui, in timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de intalnirea cu Mirele pentru ca au mers sa-si cumpere untdelemn pentru candelele lor. Aceasta pilda, Domnul Hristos ne-o pune in fata ca sa ne gandim la faptul ca trebuie sa fim intotdeauna pregatiti prin fapte bune pentru intampinarea Mirelui ceresc, sa fim alcatuiti prin faptele nostre cele bune ca sa putem lua parte la ospatul cel vesnic. Domnul Hristos ne indeamna la priveghere, concluzia pildei fiind: privegheati si va rugati ca nu stiti cind vine Fiul Omului (Mt. 25, 13). Deci, Sfanta noastra Biserica ne invata in fiecare zi de marti din Saptamana Sfintelor Patimiri, ne-a invatat si in aceasta saptamana in ziua de marti, sa fim cu luare aminte la noi insine, la datoriile noastre, sa asteptam pe mirele ceresc cu inima iubitoare si cu fapte bune, ca si intru aceasta sa se preamareasca Tatal nostru cel din ceruri. In aceasta zi de marti, ca si in celelalte zile din Saptamana Sfintelor Patimiri, pana miercuri inclusiv, la slujba de dimineata, la utrenie, se spun urmatoatrele cuvinte:

"Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iara netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

- In Sfanta si Marea Miercuri, dumnezeiestii Parinti au hotarat sa se pomeneasca femeia cea pacatoasa care a uns cu mir pe Domnul, pentru ca aceasta s-a intamplat cu putin inainte de mantuitoarea Patima.

- In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri, pomenire s-a facut si se face totdeauna despre o femeie cinstitoare a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, pe care Sfanta noastra Biserica o prezinta si ca pe o femeie pacatoasa. In Sinaxarul zilei respective insa se pomenesc mai multe ungeri cu mir, pe care le-a primit Domnul Hristos, iar Sfanta noastra Biserica se opreste in mod special asupra ungerii cu mir din partea unei femei care a adus mir de mult pret, mir care era socotit ca avand pretul mai mare decat 300 de dinari, ceea ce insemna pretul a 300 de zile de lucru. Femeia si-a aratat cinstirea ei fata de Mantuitorul nostru Iisus Hristos turnand peste El mirul cel de mult pret si Domnul Hristos a primit cinstirea pe care i-a adus-o acea femeie. Este de observat ca in Sfanta Evanghelie nu se spune ca acea femeie a fost pacatoasa. Sfanta noastra Biserica insa face o legatura intre femeia cinstitoare a Mantuitorului si femeia pacatoasa despre care istoriseste Sfantul Evanghelist Luca si despre care se poate citi in capitolul al saptelea din Sfanta Evanghelie de la Luca. Cantarile, textele liturgice care impodobesc slujba din Miercurea Saptamanii celei Mari se refera la aceasta femeie ca la o femeie pacatoasa, si sfantul Ioan Gura de Aur face o legatura intre vinderea lui Iuda, intre faptul ca Iuda l-a vandut pe Mantuitorul, si femeia careia i s-au dezlegat pacatele de catre Domnul Hristos. Iar Sfanta noastra Biserica face si ea aceeasi legatura, iar in legatura cu femeia pacatoasa ne spune ca acea femeie a luat randuiala de mironosita. "Doamne", zicem noi catre Domnul Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci fiind miscata de darul lui Dumnezeu ca sa cunoasca ceva din maretia Mantuitorului, "si luand randuiala de mironosita", deci facand ceea ce voiau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Domnului Hristos, a anticipat cumva inmormantarea Mantuitorului si pregatirea lui cu miresme, "aducand mir de mult pret", dar si-a adus si inima ei cinstitoare, si-a adus si dorinta ei de a i se dezlega pacatele, pentru ca zicea femeia: Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul. Si cerea de la Domnul Hristos lacrimi, de la El care scoate apa din mare prin nori. E o alcatuire extraordinar de frumoasa si minunata, o alcatuire impresionanta pentru toti credinciosii, este un text liturgic de o maretie unica si ar fi bine sa il avem mai mult in vedere si sa-i ascultam cuprinsul si-n aceasta zi in care ne gandim la ceea ce s-a intamplat cand femeia pacatoasa a adus mir de mult pret ca semn de cinstire pentru cel ce a randuit apoi ca fapta ei sa fie pomenita si sa fie propovaduita spre pomenirea ei oriunde se va propovadui Evanghelia (cf. Mt. 26, 13).

"Doamne, femeia ceea ce cazuse in pacate multe, simtind Dumnezeirea Ta, luand randuiala de mironosita si tanguindu-se a adus Tie mir mai inainte de ingropare, zicand: Vai mie! Ca noapte imi este mie infierbantarea desfraului, si intunecata si fara de luna pofta pacatului. Primeste izvoarele lacrimilor mele, Cel Ce scoti cu norii apa din mare; pleaca-Te spre suspinurile inimii mele, Cel Ce ai plecat cerurile cu nespusa plecaciune. Ca sa sarut preacuratele Tale picioare si sa le sterg pe ele iarasi cu parul capului meu. Al caror sunet auzindu-l cu urechile Eva in Rai in miazazi, de frica s-a ascuns. Cine va cerceta multimea pacatelor mele si adancurile judecatilor Tale, Mantuitorule de suflete, Izbavitorul meu? Sa nu ma treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel Ce ai nemasurata mila" (Idiomelar, glasul al 8-lea, alcatuire a Casianei monahia, Triod).

- In Sfanta si Marea Joi, dumnezeiestii Parinti care au randuit pe toate bine, urmand predaniilor dumnezeiestilor Apostoli si Sfintelor Evanghelii, ne-au predat sa praznuim patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor, Cina cea de taina, adica predarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani si vanzarea Domnului.

-

Dupa evenimentele pe care le-am pomenit in primele trei zile din Saptamana Sfintelor Patimiri, am ajuns sa ne gandim si la cele petrecute si in Joia premergatoare patimirilor Domnului, si ne-am bucurat de toate cele ce au randuit Parintii cei duhovnicesti sa fie pomenite in Biserica si de catre toti credinciosii. Ne-am oprit cu bucuria de a intelege maretia Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spalat picioarele ucenicilor Sai. Ne-am minunat de Dumnezeu Cel ce spala picioarele omului si care a randuit ca si noi sa facem la fel. Pentru ca a zis apoi: "Voi ma numiti pe mine Invatatorul si Domnul si bine ziceti caci sunt. Deci daca Eu Domnul si Invatatorul v-am spalat voua picioarele voastre, si voi sunteti datori sa va spalati picioarele unii altora, pilda v-am dat voua ca si voi sa faceti la fel" (In. 13, 14). Este o porunca a Mantuitorului ca sa fim unii fata de altii cinstitori, de a ne smeri unii in fata altora, de a fi curatitori ai fratilor nostri. Pentru ca duhovniceste asta inseamna si la asta suntem chemati de catre Domnul Hristos.

Am pomenit apoi Cina cea de taina, ultima cina pe care a avut-o Domnul Hristos impreuna cu ucenicii sai inainte de Sfintele Sale Patimiri, cand a randuit ca cele ce le-a facut El atunci, acolo, sa se faca in continuare spre pomenirea Lui, caci luand paine in sfintele, preacuratele si fara prihana mainile sale a sfintit, a binecuvantat, a frant si a dat ucenicilor sai, zicand: "Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul dupa cina zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (Mt. 26, 26-27). In Sfanta Evanghelie de la Luca si in Epistola I catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel se afirma ca Domnul Hristos dupa ce a spus aceste cuvinte a randuit: "Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea" (Lc. 22, 19; I Cor. 11, 25), si aceasta o facem si noi la fiecare Sfanta Liturghie, cand ne aducem aminte de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s-au facut pentru noi: de cruce, de groapa, de invierea cea de a treia zi, de suirea la cer si de sederea de-a dreapta Tatalui, si de cea de-a doua slavita iarasi venire, aducem cinstitele daruri si le oferim Mantuitorului, si le oferim lui Dumnezeu in general, zicand: "Ale Tale dintru ale Tale, Tie aducem de toate si pentru toate". Acestea le facem la fiecare Sfanta Liturghie, dar le pomenim in chip deosebit in Joia cea Mare, cand pomenim Cina cea de taina in pomenirea cea de peste an. Am facut si aceasta in Joia cea Mare.

Noi pomenim si am pomenit in Joia cea Mare si rugaciunea din gradina Ghetsimani, cand Domnul Hristos L-a rugat pe Tatal ceresc sa treaca paharul suferintelor de la El daca este cu putinta si a precizat ca vrea sa implineasca voia Parintelui ceresc, pentru ca a zis: "Nu voia Mea, ci voia Ta sa se implineasca" (Mt. 26, 39). Este rugaciunea de care pomenesc sfintii evanghelisti si pe care o pomenim si noi in Joia cea Mare, si la care e bine sa ne gandim si noi, si ne gandim de fapt, si cand putem sa ne oprim la acest eveniment minunat si pentru noi datator de orientare, in sensul ca si rugaciunea noastra trebuie sa fie o rugaciune cat mai adanca, o rugaciune totala. Mai pomenim si prinderea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui in gradina Ghetsimani, cand Iuda l-a sarutat si i-a zis" "Bucura-te, Invatatorule" (Mt. 26, 49), si cand cei care au venit impreuna cu el l-au prins pe Domnul Hristos si l-au dus la judecata lor, si l-au dus sa-l chinuiasca. In fata Sfantului Potir cu dumnezeiestile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cerestile si de viata facatoarele Taine ale lui Hristos, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".

In aceasta Joi minunata si vrednica de tinut minte, Sfanta noastra Biserica ne conduce sa vorbim cu Mantuitorul si sa zicem:

"Cand maritii ucenici, la spalarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rau credincios, cu iubire de argint bolnavindu-se, s-a intunecat si judecatorilor celor fara de lege pe Tine, Judecatorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avutii, pe cel ce pentru aceasta spanzurare si-a agonisit; fugi de sufletul nesatios, cel ce a indraznit unele care acestea asupra Invatatorului. Cela ce esti spre toti bun, Doamne, marire Tie".

- In Sfanta si Marea Vineri se praznuiesc sfintele si mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Se mai face inca pomenire si de marturisirea mantuitoare facuta pe cruce de talharul recunoscator, care a fost rastingnit impreuna cu El.

- Astazi, in Vinerea cea Mare, Vinerea Patimirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ne aducem aminte de suferintele Domnului pentru noi si pentru a noastra mantuire, de scuiparile, de bataile, de chinuirile de tot felul, de batjocurile, de rastignirea pe cruce si de moartea pe cruce a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care toate s-au facut pentru noi si pentru a noastra mantuire. Ne-am pregatit vreme indelungata pentru aceste intampinari, pentru aceste ganduri si simtaminte care ne pun in legatura cu iubirea Mantuitorului aratata pe cruce, ne pune in legatura cu jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos adusa pentru noi. Fiind lucru mai presus de fire, fiind mai presus de lume, cu greu putem sa apreciem aceste patimiri pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a primit pentru mantuirea noastra si in masura in care le intelegem sau intelegem ceva din ele, stam si noi in fata Domnului Hristos, in fata crucii, stam impreuna cu Sfantul Ioan Evanghelistul si cu Maica Domnului in apropierea crucii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si invatam de la El sa iertam pe vrajmasii nostri. Caci Domnul Hristos a zis: "Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac" (Lc. 23, 34), iar aceasta a zis-o despre rastignitorii Sai. Invatam de la Domnul Hristos sa ne incredintam toate ale noastre in mainile lui Dumnezeu, caci Domnul Hristos fiind pe cruce, a zis catre Dumnezeu: "Parinte, in mainile Tale imi dau duhul meu" (Lc. 23, 46). Invatam de la Domnul Hristos sa implinim toate lucrurile pana la deplinatatea lor. Caci il auzim pe Domnul Hristos zicand: "Savarsitu-s-a" (In. 19, 30). Invatam de la Domnul nostru Iisus Hristos ceva despre maretia pocaintei, pentru ca talharul cel bine cunoscator, care si-a dat seama ca pentru pacatele lui patimeste, ca pentru ale lui pacate este rastignit impreuna cu Domnul Hristos, care este nevinovat, a zis catre Mantuitorul: "Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta", iar Domnul Hristos i-a raspuns: "Adevar graiesc tie, astazi vei fi cu mine in Rai" (Lc. 23, 42-43). Toate acestea pomenindu-le, cerem de la Dumnezeu ajutor ca sa intelegem cat mai bine cele ce s-au facut pentru noi si intelegandu-le, recunostinta noastra sa fie cat mai deplina. Condusi de Sfanta noastra Biserica in aceasta zi de Vinere Mare, in aceasta zi de Vineri intunecata si luminata. Intunecata pentru ca s-a intunecat soarele si s-a cutremurat pamantul, dar si luminata, pentru ca-i luminata de iubirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, in care se arata Dumnezeu Insusi, Cel ce este iubire; intru aceasta zi binecuvantata de Dumnezeu ne indemnam unii pe altii cu cuvintele Bisericii si zicem:

"

Pe cel ce S-a rastignit pentru noi veniti toti sa-L laudam ca pe acesta L-a vazut Maria - e vorba de Maica Domnului - pe cruce si a zis: Desi rabzi rastignire, Tu esti Fiul si Dumnezeul meu".

- In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea dumnezeiasca si trupeasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricaciune a fost mutat spre

title="Ce sa fac pentru a dobandi viata vesnica?">viata vesnica.

- Vom pomeni cu darul lui Dumnezeu in Sambata cea Mare inmormantarea Domnului Hristos, petrecerea in mormant a Mantuitorului nostru. Vom avea in vedere cele ce s-au petrecut pentru noi si pentru a noastra mantuire in aceasta zi. Si anume, il vom avea in vedere pe Mantuitorul Cel ce a fost in mormant cu trupul, in iad cu sufletul si in Rai ca un Dumnezeu cu talharul, care a fost cu dumnezeirea pretutindeni: si cu trupul in mormant, si cu sufletul in iad, si impreuna cu talharul cel mantuit in Rai. E o zi in care ne aratam nedumerirea si totodata convingerea ca moartea s-a intamplat in viata, ca Viata a primit moartea. Caci zicem: "In mormant, Viata, pus ai fost, Hristoase, si imparatia iadului Tu ai zdrobit". Ne gandim la Mantuitorul nostru Iisus Hristos in care se intalnesc cele potrivnice: moartea si viata. Moartea prin despartirea sufletului de trup si viata prin faptul ca vorbind cu Domnul Hristos noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea. Pentru ca noi aducem aminte de moartea celui fara de moarte, aducem aminte prin prohodire de cel ce a murit fara sa moara cu dumnezeirea, si in cazul acesta ne minunam de Domnul nostru Iisus Hristos si nu uitam de invierea Lui. "Desi rabzi rastignire", am zis in vinerea cea mare, "Tu esti Fiul si Dumnezeul meu". Si putem spune in continuare: "Desi esti in mormant, Tu esti Dumnezeul meu". In aceasta sambata a tacerii suntem chemati de Sfanta noastra Biserica in cuprinsul Sfintei Liturghii sa tacem cu gandurile noastre iscoditoare si sa zicem:

"Sa taca tot trupul omenesc si nimica pamantesc in sine sa nu gandeasca, caci Imparatul Imparatilor si Domnul Domnului merge sa se junghie si sa se dea de mancare credinciosilor. Si merg inaintea Lui puterile ingeresti cu toata domnia si stapania, heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cate sase aripi, fetele acoperindu-si si cantand cantarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia".

Asa se spune la Sfanta Liturghie. Asa trebuie sa spunem si noi in constiinta noastra, asa trebuie sa gandim si noi despre tainele mai presus de intelegere. Sa taca firea omeneasca cu gandurile ei pamantesti si sa auda, sa asculte, sa vada pe cei care il insotesc pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos in moarte si prin moarte spre invierea cea de a treia zi, pe care o asteptam si pentru care ne-am rugat sa o ajungem ca sa ne inchinam Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos fara de osanda si sa ne impacam cu toti. Sa le zicem frati celor ce ne urasc pe noi si asa, in ziua Invierii sa strigam: "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Pentru vremea la care am ajuns ne-am rugat de-a lungul intregului post al Pastilor. Am zis la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite rugaciune catre Dumnezeu: "Da-ne noua, Bunule sa luptam lupta cea buna, calea postului sa o savarsim, credinta nedespartita sa o pazim, capetele nevazutilor balauri sa le sfaramam, biruitori asupra pacatului sa ne aratam si fara de osanda sa ajungem a ne inchina si Sfintei Invieri". Am ajuns in ziua Sfintei Invieri, am ajuns sa ne inchinam Sfintei Invieri. Biserica insa ne cere ceva anume si zice:

"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Intrebarea fireasca pentru fiecare dintre noi este: Ne inchinam cu adevarat Sfintei Invieri? Le zicem frati celor ce ne urasc pe noi? Suntem binevoitori fata de toti oamenii? Daca da, atunci suntem fericiti, pentru ca traim Ziua Invierii intru care dorim sa ne luminam. Spunem ca Pastele Domnului sunt o trecere de la moarte la viata si de pe pamant la cer. Chemam cerul si pamantul sa se veseleasca si zicem: "Cerurile dupa cuviinta sa se veseleasca si pamantul sa se bucure, si sa praznuiasca toata lumea cea vazuta si cea nevazuta ca Hristos a inviat, veselia cea vesnica". Pentru ca stim ca "praznuim omorarea mortii, sfaramarea iadului si inceputul altei vieti vesnice". Si de aceea "laudam pe Pricinuitorul, adica pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe Cel unul binecuvantat, Dumnezeul parintilor si preamarit". Avem bucuria sa vedem pe "Soarele dreptatii tuturor viata rasarind", ne gandim la lumina Invierii, la bucuria izvorata din mormantul cel datator de viata al Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ne bucuram si noi impreuna cu uncenicii Mantuitorului, care s-au bucurat vazandu-l pe Domnul (In. 20, 20) si raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur, care zice:

"Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".

In aceasta atmosfera traind, suntem cu adevarat oameni care praznuim Invierea Mantuitorului si dam slava celui ce a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand.

Efectuarea de cercetari penale asupra magistratilor-judecatori...

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE FOND

Ședința publică de la 21 octombrie 2008

PREȘEDINTE: George Ciobanu judecător

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea plângerii formulată de petentul, împotriva ordonanței din 15 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, pronunțată în dosar nr.309/P/2008, privind pe intimații - și.

 La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, lipsind intimații.
 Procedura completă.
 S-a făcut reeratul oral al cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

 Petentul a arătat că nu mai solicită acordarea de asistență juridică, arătând că renunță la cererea formulată anterior.
 Instanța a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor cu privire la plângerea formulată.
 Petentul a solicitat admiterea plângerii, arătând că soluția de netrimitere în judecată este nelegală și netemeinică, întrucât făptuitorii au săvârșit infracțiunile menționate în plângerea formulată.
A solicitat aplicarea unei amenzi administrative făptuitorilor, iar în subsidiar, trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor.

Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea plângerii formulată ca nefondată.

A arătat că în urma cercetărilor efectuate, s-a statuat în mod corect că nu au fost săvârșite infracțiunile menționate în plângerea formulată, iar în privința soluției de disjungere a cauzei nu se poate formula plângere, având în vedere dispozițiile art.2781 Cod pr.penală.

CURTEA

Asupra plângerii de față;

Prin ordonanța din 15 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.246 și 249 Cod penal și -, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.249 și 263 Cod penal.

S-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și declinarea de competență în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în legătură cu faptele comise de și și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.249, 264 și 215 Cod penal.

 Prin plângerea înregistrată la data de 8 aprilie 2008, persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări penale împotriva magistraților judecători și -, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, neglijență în serviciu și omisiunea sesizării organelor judiciare.
 În fapt, aceasta a arătat că la data de 28 noiembrie 2003, magistratul judecător, în calitate de judecător de serviciu la Judecătoria Caracal, a aprobat cererea formulată de numita din C, județul O, prin care a solicitat studierea dosarului nr.5430/2003 al Judecătoriei Caracal, deși nu avea calitatea de parte în dosarul respectiv.
Totodată, s-a arătat că magistratul -, desemnat să soluționeze cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.5430/2003 nu a cunoscut tot materialul existent la dosar și nu a sesizat organele competente în legătură cu faptul că s-a permis studierea dosarului de către persoane care nu aveau calitate de parte în proces.

 Examinând actele premergătoare existente la dosar, s-a constatat că faptele în legătură cu care s-a solicitat efectuarea de cercetări penale nu există, motiv pentru care, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind incidente dispozițiile art.10 lit.a Cod penal.
Astfel, în cursul anului 2003, reclamantul a chemat în judecată mai multe persoane, printre care și numita, solicitând instanței de judecată să fie obligate la plata de daune materiale și morale, conform Legii nr.187/1999.

Pentru că pârâta avea domiciliul în localitatea Câmpulung M, pentru a evita deplasarea pe o distanță relativ mare, a sunat-o pe sora sa, și a rugat-o să facă demersurile necesare pentru a afla obiectul cererii de chemare în judecată.

 Potrivit actelor de la dosarul cauzei la data de 28 noiembrie 2003 din S, județul O, a solicitat studierea dosarului nr.5430 al Judecătoriei Caracal, magistratul judecător, care a primit cererea aprobând-o și transmițând-o compartimentului arhivă, unde petenta a consultat actele existente în dosarul nr.5430/2003.
Conform declarației date în ziua de 11 iulie 2008 de către și înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că aceasta este sora pârâtei, în prezent și a solicitat studierea dosarului cu nr.5430/2003, în temeiul împuternicirii verbale date de sora sa, care are domiciliul în Câmpulung

Prin sentința civilă nr.838 din 26 martie 2004, pronunțată în dosarul nr.5430/2003, magistratul judecător - a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O l

Se poate constata așadar că nici magistratul și nici magistratul - nu au comis, cu intenție sau din culpă, fapte prin care să prejudicieze interesele persoanei vătămate.

 Potrivit art.87 alin.5 lit.a din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, judecătorul de serviciu primește actele de sesizare a instanței și verifică dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de normele procedurale.
 Potrivit art.92 alin.2 și 5 din același regulament, dosarele și evidențele instanței privitoare la activitatea de judecată, pot di consultate de persoanele care justifică un interes legitim, prioritate la consultarea dosarului având avocații, părțile sau reprezentanții părților, experții și interpreții desemnați în cauză.
Rezultă astfel că, atâta vreme cât numita este sora pârâtei și a fost împuternicită verbal să facă demersuri în vederea studierii dosarului nr.5430/2003, aceasta are calitatea de persoană "care justifică un interes legitim".

În aceste condiții, în sarcina magistraților și -, nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor prev.de art.246, 249 și 264 Cod penal.

Având în vedere faptul că prin plângerea formulată s-a solicitat efectuarea de cercetări penale și față de numita - funcționar în cadrul compartimentului arhivă, pentru că a permis accesul la dosarul nr.5430/2003, precum și față de, pentru faptul că a solicitat studierea unui dosar civil, deși nu era parte în proces, în lipsa unei calități care să atragă competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în vederea efectuării de cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.249, 264 și 215 Cod penal.

Prin rezoluția nr.1537/II/2/2008 din 5 august 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva ordonanței.

Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petentul, solicitând admiterea plângerii, arătând că soluția de netrimitere în judecată este nelegală și netemeinică, întrucât făptuitorii au săvârșit infracțiunile menționate în plângerea formulată.

A solicitat aplicarea unei amenzi administrative făptuitorilor, iar în subsidiar, trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor.

 Plângerea formulată este nefondată.

S-a apreciat în mod corect în cauză că nu se poate reține săvârșirea de către făptuitori a infracțiunilor prev.de art.246, 249 și 264 Cod penal.

 Fiind audiată, a arătat că este sora numitei, reținându-se, în consecință, de către parchet, că a fost împuternicită verbal de aceasta să facă demersuri în vederea studierii dosarului nr.5430/2003.
În privința făptuitoarei -, se constată că prin sentința civilă nr.838 din 26 martie 2004 a Judecătoriei Caracal, a fost declinată, competența de soluționare a cauzei privind cererea formulată de petentul în favoarea Tribunalului O l

 În privința soluției de disjungere a materialului de urmărire penală și declinarea competenței în legătură cu faptele comise de și, aceasta nu poate face obiectul unei plângeri formulată în temeiul art.2781 alin.1 Cod pr.penală, plângerea putând fi formulată numai împotriva rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanțelor ori rezoluțiilor de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale dată de procuror.
Având în vedere dispozițiile art.2781 alin.8 lit.a Cod pr.penală, instanța va respinge plângerea formulată ca nefondată.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga petentul la 10 lei cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE

 Respinge ca nefondată, plângerea formulată de petentul, împotriva ordonanței din 15 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, pronunțată în dosar nr.309/P/2008, privind pe intimații - și.
Obligă petentul la 10 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 21 octombrie 2008.

8 Martie..Ziua Femeii..LA MULTI ANI...!!

Cu ocazia Zilei de 8 Martie,as dori sa transmit pe aceasta cale,tuturor doamnelor,domnisoarelor,femeilor din viata noastra,Multa Sanatate,Fericire la fiecare pas,Toate acestea,Incununate cu Multa Dragoste!!
LA MULTI SI FERICITI ANI!!!

Ing.Silviu RUSU