vineri, 27 decembrie 2013

CRACIUN FERICIT LA SFARSIT DE AN..2013...




Cu ocazia Sfintei Sarbatori a Craciunului,doresc tuturor prietenilor,colegilor si cunoscutilor Un Craciun Binecuvantat de Dumnezeu si Sarbatori in pace,dragoste si bunatate.Fie ca Anul Nou 2014 sa aduca mai multa speranta,putere,pace si bunastare.



miercuri, 15 mai 2013

Intalnirea Presedintelui U.N.B.R Av.drd Pompiliu Bota cu studentii de la Facultatea de Drept Bucuresti..

BAROUL BOTA - O ALTERNATIVA IN AVOCATURA....

La Casa de Cultura a Studentilor – Sala de festivitati, din cadrul Universitatii Bucuresti, avocatul Pompiliu Bota (foto) presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – aripa paralela, a fost invitat de Societatea Studentilor Universitatii Bucuresti (SSUB) sa explice fenomenul barourilor sale. In fata a peste 100 de studenti de la Facultatea de Drept, avocatul Pompiliu Bota a facut o ampla trecere in revista a istoriei barourilor sale, de la infiintarea lor in perioada 2003 si pana la disputele din prezent purtate cu avocatii traditionali, in instante si parchete. In final, Bota a obtinut aplauze din partea studentilor prezenti.

Intrebarile si nedumeririle studentilor la Drept




Initiativa invitarii avocatului Pompiliu Bota a apartinut presedintelui SSUB George Velcea si a altor membri din conducerea societatii. Rand pe rand, mai multi studenti au pus o serie de intrebari lui Pompiliu Bota, pentru a se lamuri asupra fenomenului barourilor paralele. Printre intrebarile la care studentii au primit raspuns s-au numarat:

- care sunt avantajele daca absolventii de Drept se inscriu in barourile lui Bota in comparatie cu barourile traditionale;

- daca se plateste spaga la intrarea in barourile lui Bota;

- daca avocatii paraleli sunt acceptati in instante de judecatori ori de catre procurori;

- daca au fost desfiintate barourile traditionale, cum au fost reinfiintate dupa 1989;

- cum e posibil ca vechile barouri sa se desfiinteze si apoi sa se reinfiinteze;

Pe surse am aflat ca decanul Facultatii de Drept Flavius Baias ar fi fost foarte revoltat cand a auzit de intalnirea programata de SSUB si ar fi facut demersuri pentru impiedicarea intalnirii. Mai mult, in Facultate s-a lansat zvonul ca cei care vor fi prezenti la intalnirea cu Bota, risca sa pice la examene.
Cuvantarea lui Pompiliu Bota: ,,Baroul Bota, o alternativa in avocatura”

In fata celor peste 100 de studenti, avocatul drd. Pompiliu Bota a recunoscut ca inca nu s-a castigat definitiv batalia cu “mafia din avocatura”: “...Mai sunt magistrati care nu ne recunosc calitatea de avocat... se mai formuleaza plangeri penale impotriva avocatilor pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat...

Iata cuvantarea lui avocatului Bota:

“La 17 ianuarie 1948, prin Legea nr. 3 (in vigoare si in prezent), au fost desfiintate toate barourile (corpuri de avocati) din Romania. Ulterior ele nu au mai fost constituite niciodata, prin niciun act jurisdictional sau normative

Toate vechile barouri din Romania functioneaza acum in baza Legii nr. 51/1995, lege care doar organizeaza profesia de avocat si nu infiinteaza barourile (situatie recunoscuta de majoritatea magistratilor din Romania). De exemplu, vechiul Barou Bucuresti este inregistrat la Ministerul Finantelor Publice la data de 13 iulie 1993, in baza ,,actului de autorizare” – Legea nr. 51/1995(!!!), lege intrata in vigoare dupa 2 ani de la inregistrarea fiscala si lege care nu autorizeaza si nu infiinteaza nicio persoana juridica, ci doar organizeaza profesia de avocat.

Pentru a completa lacunele legii avocaturii, cetateanul Bota Pompiliu a cerut si i s-a admis prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila inscrierea unei persoane juridice (Filiala Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia) la grefa Judecatoriei Tirgu Jiu, sub nr. 15/21.08.2003. In dosarul nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu s-a prezentat statutul autentificat de notarul public, in care acest O.N.G. (organizatie non guvernamentala) a fost autorizat a SA INFIINTEZE BAROURI.

Dupa pronuntarea hotararii CEDO din cazul BOTA vs. Romania - Referinta: 24057/03 si dupa modificarea Legii nr. 51/1995, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat barouri in toate judetele tarii, in baza statutului autentificat de notar, avizat de Ministerul Public si incuviintat IREVOCABIL de judecator. In lumina dispozitiilor art. 28 din Decretul nr. 31/1954, aceste barouri au dobandit personalitate juridica; ele s-au organizat si functioneaza in temeiul Legii nr. 51/1995, modificata.

La 20 iunie 2004, prin Hotararea nr. 42/2004, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat Baroul Galati.

Niciun barou si niciun cabinet de avocat nu au fost desfiintate. Astfel, avocatii nostri au dobandit calitatea de avocat conform prevederilor legii nr. 51/1995, modificata:

- sunt cetateni romani

- sunt absolventi ai facultatilor de drept

- s-au inscris intr-un barou legal infiintat

- au sustinut un examen de primire in profesie

- au depus juramantul

- exercita profesia in cadrul unui cabinet de avocat.
Cu toate acestea, s-au formulat numeroase plangeri penale impotriva avocatilor nostri pentru exercitare fara drept a profesiei de avocat.

- 1188 magistrati (489 procurori si 699 judecatori) au pronuntat: 489 solutii de netrimitere in judecata confirmate de 401 instante judecatoresti (699 judecatori) si 40 achitari (81 judecatori)

Majoritatea magistratilor au statuat legalitatea barourilor noastre. Mai mult, unii magistrati au recunoscut in solutii si hotarari judecatoresti, ca:

- vechea uniune a barourilor si toate barourile vechi din Romania au fost desfiintate prin Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 (in vigoare si acum)

- vechile barouri nu s-au mai constituit, nu au nici lege de infiintare, nici hotarare judecatoreasca de infiintare, nu poseda nici act constitutiv, nici statut

- barourile noastre au fost infiintate, au statut si act constitutiv si functioneaza in mod legal.

Spre deosebire de Baroul Bucuresti ,,traditional” care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti (Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte.”
sursa. www.luju.ro

vineri, 23 noiembrie 2012

Istoria Barourilor paralele.. Baroul Traditional vs Baroul Constitutional..."traditionalii" si cei "din structura Bota"

Barourile din Romania, nu, nu este o greseala, asa dupa cum bine se stie exista in acest moment, in fapt de mai bine de 8 ani o dualitate in ceea ce priveste forma de organizare a corpurilor de avocati din tara noastra. 

Astfel avem Uniunea Nationala a Barourilor din Romania “traditionala” (fara acte) si  Uniunea Nationala a Barourilor din Romania  varianta Bota ( dr.av. Pompiliu Bota)- in care sunt inscrise singurele Barouri Legale din Romania, ce detin acte de infiintare conform legislatiei in vigoare.

Astfel la aceasta ora exista cate doua barouri in fiecare judet al tarii: unul legal infiintat , iar altul , asa zis “traditional”. Intre aceste barouri bineinteles ca exista o mare concurenta, in primul rand datorita conditiilor de admitere si a contributiilor care trebuiesc platite lunar.

Conform Constitutiei Romaniei natura juridica a oricarei persoane juridice in Romania este data de natura proprietatii sale. Astfel, in conditiile existentei proprietatii publice avem de a face cu persoane juridice de drept public, iar in conditiile existentei proprietatii private avem de a face cu persoane juridice de drept privat.

Conform art. 48(2) din Legea nr. 51/1995, patrimoniul si bugetul propriu al baroului se realizeaza din contributia avocatilor in cotele stabilite de catre consiliul baroului. Sub acest aspect bunurile baroului sunt proprietate privata, in consecinta baroul este o entitate juridica de drept privat.

Conform   alin 1 al art.48 din acelasi act normativ,  baroul este  este constituit din toti avocatii dintr-un judet. In consecinta, fiind vorba de o persoana juridica de drept privat, aceasta se supune reglementarilor prevazute in Decretul nr. 31/ 1954, Legea 21/ 1924 (pana in anul 2000) si OG 26/ 2000 in prezent.

Profesia de avocat, conform art.1 din Legea nr. 51/ 1995, este libera si independenta, cu organizare si functionare autonoma.


Coroborand art. 1 cu art. 48 din aceeasi Lege nr. 51/ 1995, in mod evident suntem in fata unei organizatii profesionale care se constituie (se infiinteaza) in baza dreptului constitutional la libera asociere, prin manifestarea de vointa  facuta liber de  catre membrii sai. Aceasta entitate juridica nu este supusa vreunei subordonari in fata institutiilor statale, avand organe proprii de conducere liber alese.

In aceste conditii, pentru dovedirea si probarea manifestarii de vointa a membrilor sai, entitatea profesionala trebuie sa indeplineasca conditiile de constituire valabile pentru orice alta persoana de drept privat. Respectiv sa posede un act constitutiv semnat de membrii fondatori, in forma autentica, ceea ce poate proba constituirea entitatii.

Interesant este faptul ca legiuitorul roman recunoaste ca aceste entitati “barouri” au personalitate juridica,  dar acest lucru nu este egal cu dobandirea sau acordarea personalitatii juridice de catre acesta.
Pentru a intelege acest aspect se precizeaza ca exemplificare, faptul ca Legea 31/1990 in art.1 alin.2 statueaza faptul ca societatile comerciale sunt persoane juridice, dar acest lucru nu este suficient pentru dobandirea personalitatii juridice, astfel dupa cum bine cunoasteti, societatile in vederea infiintarii trebuie sa detina un act constitutiv si sunt obligate a urma o intreaga procedura pentru a dobandi personalitatea juridica.

In mod identic art.1 alin.2 din OG 26/ 2000 recunoaste faptul ca asociatiile si fundatiile sunt persoane de drept privat, insa acestea pentru a dobandi personalitate juridica sunt obligate a urma procedura de constituire si inscriere in registrul peroanelor juridice.
Art.1 alin 3 din OG 26/ 2000 precizeaza in mod imperativ care sunt entitatile juridice – persoanele juridice de drept privat cu scop nepatrimonial – ce nu intra sub incidenta acestei  ordonante, respectiv: partidele politice, sindicatele si cultele religioase.
Astfel aprecierile si declaratiile acestor “avocati traditionali” precum ca entitatea juridica “barou” nu intra sub incidenta acestei ordonante este eronata.


In lipsa actelor de constituire in forma autentica si a inregistrarii persoanelor juridice “barouri” in registrul persoanelor juridice ale instantelor judecatoresti “barourile traditionale” au in prezent statutul si regimul unor entitati juridice neregulat constituite. Faptul ca aceste entitati juridice nici pana in prezent nu au dobandit personalitate juridica, recunoscuta de catre legiuitor, se datoreaza lipsei de diligenta, a conducerii acestor “barouri traditionale” si a conducerii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) de care apartin si in care sunt inscrise. Astfel  la data de 09 Iulie 1995, data intrarii in vigoare a Legii 51 (legea avocaturii), acestia nu au depus eforturile necesare pentru a constituii aceste “Barouri traditionale” in mod legal, in temeiul Legii speciale nr. 21/ 1924, in asociatii profesionale cu scop nepatrimonial.

Conform Decretului nr. 31/ 1954, numai persoanele juridice de drept public se infiinteaza direct prin lege, pe cand persoanele juridice de drept privat sunt obligate, functie de scopul lor (patrimonial sau nu) de a se supune reglementarilor legilor speciale in materie, respectiv Legea 31/ 1990; Legea nr. 21/ 1924, OG nr. 26/2000.

In consecinta “Barourile  traditioanle” nefiind stat in stat iar Legea 51/ 1995 nefiind mai presus de Constitutia Romaniei, acestea sunt obligate sa respecte si sa se conformeze reglementarilor cu privire la dobandirea personalitatii juridice ca orice alta persoana juridica de drept privat cu scop nepatrimonial.
Aceasta stare de fapt si de drept rezulta cu certitudine  si din evoulutia cronologica a actelor normative de organizare a avocaturii in Romania:
Astfel, conform  legii avocaturii din 21 februarie 1923 Uniunea Avocatilor din Romania si Barourile erau persoane juridice de drept public.
Acelasi caracter de institutie de drept public s-a perpetuat si in ceea ce priveste Uniunea Barourilor din Romania si barourile inscrise in acestea. Prin Legea nr. 509/ 05.09.1940 pentru organizarea corpului de avocati din Romania,  in art. 6  se prevedea:  “Uniunea Barourilor din Romania si barourile sunt persoane juridice de drept public”. Decanii barourilor, membrii consiliului, presedintele Uniunii Barourilor, Consiliul General al Uniunii si Comisia Permanenta a Uniunii se supuneau autoritatii publice, respectiv  Ministerului de Justitie.

Prin Legea nr. 3 din 17.01.1948 – pentru desfiintarea barourilor si infiintarea Colegiilor de avocati din Romania, barourile si Uniunea Avocatilor din Romania s-au desfiintat ca persoane juridice.

In locul Barourilor s-au infiintat Colegiile de Avocati pe judete , iar in locul Uniunii Barourilor – Uniunea Colegiilor de Avocati din Romania, cu drepturile si obligatiile prevazute in Legea 509 din 05.09.1940, acestea fiind persoane juridice de drept public care se supuneau in continuare autotitatii publice-Ministerul de Justitie.

Prin Decretul nr. 39 din 14.02.1950, privitor la profesiunea de avocat,  Colegiile de avocati conform art. 3 din acest decret, erau personae juridice de drept public si erau supuse controlului Ministerului Justitiei. In temeiul acestui decret functionau numai in judete colegiile de avocati, ne-existind la nivel national vreo forma asociativa a acestor colegii judetene.

Decretul 39/1950 a intrat in vigoare la data de 01.04.1950, data la care s-a abrogat Legea pentru organizarea corpului de avocati din Romania din 05.09.1940 precum si orice alta dispozitie contrara acestui Decret.
Prin Decretul nr. 281 din 21 iulie 1954, pentru organizarea si functionarea avocaturii in R.P.R. Colegiile de avocati au devenit organizatii obstesti cu personalitate juridica, supuse  conducerii Ministerului Justitiei. La nivel central a fost infiintat Consiliul Central al Colegiilor de Avocati din R.P.R., persoana juridica de drept obstesc cu sediul in mun. Bucuresti, supusa autoritatii Ministrului Justitiei. La data intrari in vigoare a Decretului 281/1954 s-au abrogat dispozitiile Decretului 39/ 1950, cu exceptia art 29, 30 si 58.
Prin Decretul Lege nr. 90 din 01.03.1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania  post-comunista, s-a stabilit organizarea autonoma a profesiei de avocat, art.14 din acest Decret stabilind ca in termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se vor constitui organele Uniunii Avocatilor din Romania. La data adoptarii acestui act normativ, conform art.12 s-a inlocuit in cuprinsul Decretului nr. 281/1954 titulatura de Colegiu de avocati cu titulatura de Barou.

Conform art.3 din Decretul-Lege nr. 90/1990 organele avocaturii din Romania au fost definite ca fiind: Congresul Avocatilor din Romania, Consiliul Avocatilor din Romania, Comisia Permanenta a Uniunii, Presedintele Uniunii, Adunarea Generala a Baroului, Consiliul Baroului si Decanul Baroului.

Prin abrogarea art. 5 din Decretul 281/1954 au fost desfiintate Colegiile de avocati ca organizatii obstesti cu personalitate juridica, acestea cat si Consiliul Central al Colegiilor de Avocati fiind scoase de sub autoritatea statului.

Decretul 90/ 1990 recunoaste personalitatea juridica a Uniunii Avocatilor si a Barourilor ca entitati juridice de drept privat cu scop nepatrimonial, in consecinta aceste entitati profesionale trebuiau sa se constituie in termenul de 15 zile prevazut de art.14 din Legea  nr.21/ 1924;

Acest lucru insa nu s-a intamplat, astfel ca Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania, nu si-au dobandit personalitatea juridica in temeiul legilor speciale: Decretul nr. 31/ 1954 si Legea nr. 21/1924. Asadar acestea au functionat aleatoriu pina la data de 09 iunie 1995 data  aparitiei Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Conform art. 43 din Legea 51/1995, baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet, avand personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. In consecinta Baroul este expresia dreptului la libera asociere profesionala al avocatilor dintr-un judet, avand caracter de persoana juridica de drept privat datorita naturii patrimoniului sau, constituit din contributiile membrilor sai in cotele stabilite de catre organele de conducere ale acestei persoane juridice.
Nefiind convocate nici pana azi Adunarile Generale ale tuturor avocatilor dintr-un judet in temeiul Legii 51/1995 pentru constituirea Barourilor de avocati judetene, aceste asociatii profesionale “Barouri” nu s-au infiintat nici pana la aceasta data, ne-existand astfel nici un inscris doveditor in acest sens, nici acte constitutive autentificate si nici vreo inregistrare a acestora in registrul persoanelor juridice.

Nefiind indeplinite conditiile imperative ale art. 43 si art.6 din Legea nr. 51/1995, actualele barouri asa zis “traditionale” nu sunt constituite (infiintate) si in consecinta sunt  doar simple entitati fara personalitate juridica – carora in mod absurd le este recunoscuta de catre legiuitor o personalitate juridica pe care insa nu au dobandit-o niciodata cu atat mai putin prin formalitatile necesare impuse de catre legiuitor in acest sens.

Astfel  in acest haos a aparut o alternativa legala si anume Barourile Bota respectiv Uniunea Nationala a Barourilor din Romania varianta Bota  singurele entitatati cu personalitate juridica atestata prin documente legale si autentice.

Toate afirmatiile acestor “avocati traditionali” cum le place sa fie denumiti, precum ca barourile nu sunt asociatii, nu sunt supuse inregistrarii in registrul persoanelor juridice si ca nu le sunt astfel aplicabile dispozitiile Decretului nr. 31/1954 si/sau ale Legii nr. 21/1924 privind asociatiile si fundatiile respectiv  OG 26/2000 sunt eronate.
O alta explicatie pe care acesti “avocati” o  sustin este aceea ca Legea nr 51/ 1995 nu prevede necesitatea indeplinirii  unor formalitati pentru dobandirea de catre barou a personalitatii juridice – motivate de faptul ca anterior anului 1948 au existat barouri de avocati care ulterior s-au transformat in colegii – revenindu-se ulterior la denumirea de barou. Probabil ca nu se cunosc si inteleg dispozitiile legislative , prezentate mai sus, si astfel nu se cunoaste ca, in realitate aceste entitati au fost desfiintate prin actele normative aparute in decursul istoric.

Exista  chiar si sustinerea eronata ca aceste “barouri taditionale”, sunt infiintate prin Legea 51/1995 – o ineptie  – chiar titulatura acesti legi ne lamureste pe deplin, este vorba de “Lege pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat”  – nicidecum lege de infiintare a unor barouri sau uniuni de barouri.

In concluzie, avand in vedere lipsa de reactie a organelor statului in ceea ce priveste acest haos si aceasta dualitate, este de asteptat ca aceasta situatie sa mai treneze inca multi ani de azi inainte.

Este deci, optiunea fiecarui cetatean sa decida ce fel de avocat ii va reprezenta interesele.

miercuri, 11 iulie 2012

Fisa postului de Consilier Juridic


2. Denumirea postului: Consilier Juridic
                                             
3. Pozitia in COR / Cod: 242102

4. Departamentul: Juridic

5. Nivelul postului:

a. Conducere / coordonare: Nu este cazul

b. Executie: Specialist

6. Relatiile:
a. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate):
se subordoneaza: Sefului Oficiului Juridic
b. Functionale (colaborare, pe orizontala): Cu toate departamentele
c. Reprezentare (colaborare, consultanta): Reprezinta firma in situatii de litigii sau la stabilirea unor conditii contractuale speciale

II. Descrierea postului
1. Scopul general al postului
Asigurarea desfasurarii activitatii firmei in conformitate cu normele legale si consilierea sub aspect juridic a departamentelor si conducerii acestora.

2. Obiectivele postului
Elaborarea de regulamente, hotarari, ordine si instructiuni referitoare la desfasurarea activitatii in cadrul firmei in conformitate cu legislatia in vigoare.
Avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic ale firmei.
Reprezentarea intereselor si apararea drepturilor legitime ale firmei in fata autoritatilor publice, institutiilor de orice natura, precum si in fata oricarei persoane juridice sau fizice, romana ori straina.
Asigurarea de consultanta si informarea permanenta a conducerii firmei cu privire la modificarile legislative.

3. Descrierea sarcinilor / atributiilor / activitatilor postului
Acorda asistenta, consultanta si reprezentare juridica firmei si angajatilor acesteia.
Rezolva cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului.
Redacteaza proiecte de contracte si negociaza clauzele legale contractuale.
Redacteaza, avizeaza si contrasemneaza acte juridice, verifica identitatea partilor, consimtamantul, continutul si data actelor incheiate ce privesc firma.
Verifica legalitatea actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare.
Se preocupa de permanenta actualizare a bazei informationale legislative a firmei

4. Descrierea responsabilitatilor postului

a. Privind relatiile interpersonale / comunicarea
Raspunde de rezolvarea prompta a reclamatiilor (ce intra in atributiile postului) venite din partea angajatilor si a clientilor.
Raspunde de transmiterea la timp, intr-o forma corecta si completa, a informatiilor conform atributiilor ce-i revin.

b. Fata de echipamentul din dotare
Respecta procedurile interne legate de utilizarea aparaturii din dotare (softuri, utilizarea internetului etc.).
Raspunde de informarea imediata a persoanelor responsabile privind orice defectiune in functionare a echipamentului cu care isi desfasoara activitatea.

c. In raport cu obiectivele postului
Se informeaza permanent cu privire la modificarile legislative.
Gestioneaza documentele de evidenta a contractelor de munca.
In conditiile in care actul juridic supus avizarii pentru legalitate nu este conform legii, raspunde de formularea unui raport de neavizare in care va indica neconcordanta acestuia cu normele legale, in vederea refacerii actului.
Se preocupa in permanenta de cresterea gradului individual de profesionalism.
Respecta obiectivele propuse in acord cu strategia companiei.
Raspunde de pastrarea confidentialitatii informatiilor la care are acces.

d. In raport cu securitatea si sanatatea muncii
Respecta normele de Securitate si Sanatate in Munca si de PSI.
Raspunde de informarea permanenta a tuturor angajatilor cu privire la modificarile legislative din domeniu.

e. Privind regulamentele / procedurile de lucru
Raspunde d elaborarea corecta si in conformitate cu legislatia in vigoare a tuturor regulamentelor si reglementarilor interioare.
Raspunde de aplicarea semnaturii si parafei profesionale pe toate avizele pentru legalitate si conformitate.
Raspunde de pastrarea confidentialitatii in legatura cu toate actele, datele si faptele despre care ia cunostinta, apartinand sau fiind in legatura cu firma si cu interesele acesteia.
Respecta Regulamentul Intern si Regulamentul de Organizare si Functionare.
Respecta si aplica actele normative in vigoare si Contractul Colectiv de Munca aplicabil.
Respecta procedurile de lucru generale specifice firmei.

5. Conditiile postului de lucru
a. Programul de lucru 8 ore si suplimentar cand este nevoie.


b. Conditiile materiale
ambientale Nu lucreaza in conditii ambientale deosebite.
deplasari Se deplaseaza frecvent in firma si in afara ei.
spatiu Are birou propriu.
conditii suplimentare (fac parte din categoria de beneficii) Telefon mobil, PC sau laptop.

c. Conditii de formare profesionala Participa la diverse cursuri de perfectionare, sesiuni si seminare de informare in domeniu.

6. Gradul de autonomie
a. Delegare (inlocuitori, sarcini delegate)
inlocuieste pe: Seful Oficiului Juridic, cu responsabilitati si sarcini limitate.
este inlocuit de: Seful Oficiului Juridic.

7. Indicatori de performanta
Scaderea numarului de litigii ale firmei cu ....% intr-un an.

8. Evolutii posibile
Poate evolua pe pozitia de Sef Oficiu Juridic.

III. Specificatiile postului

1. Nivelul de studii
Studii superioare de drept cu licenta.

2. Calificarea necesara
● Studii de perfectionare (in functie de domeniul de activitate al firmei), masterat.
● Operare PC: Word, Excel.

3. Competentele postului (pachet de competente)
● cunostinte foarte bune de legislatie;
● capacitate de concentrare, analiza si sinteza;
● echilibru emotional;
● usurinta in stabilirea relatiilor interpersonale;
● capacitate de a lua decizii si de a-si asuma responsabilitatea;
● capacitate de a se informa si invata in permanenta;
● perseverenta, urmarirea si finalizarea scopului.



Statutul profesiei de Consilier Juridic Legea 514 /2003

Statut al profesiei de consilier juridic   6 martie 2004


Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 29 iulie 2004

În temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al
prevederilor art. 9, 40, 41 si 45 din Constitu0ie, republicată,
Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România adoptă prezentul
statut.
     
I. DISPOZI6II GENERALE
Art. 1. - Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se
organizează ca un corp profesional si se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003
privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si prevederilor prezentului
statut.
Art. 2. - Profesia de consilier juridic este independentă si organizată autonom, fiind
exercitată integrat în sistemul de justi0ie românesc.
Art. 3. - Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris
pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare
Tablou, 0inut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Art. 4. - Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constitu0iei, legii,
codului de deontologie profesională si prezentului statut al profesiei.
Art. 5. - În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta, consilierul juridic este
independent profesional si nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip,
acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
Art. 6. - Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autorită0ilor publice centrale si locale, ale institu0iilor publice si de interes public, ale celorlalte
persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat si ale
celorlalte entită0i interesate în conformitate cu Constitu0ia si cu legile 0ării.
Art. 7. - Rela0ia profesională dintre consilierul juridic si beneficiarul serviciilor sale se
bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confiden0ialitate si independen0a opiniilor
profesionale.
Art. 8. - În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultan0a, asisten0a si reprezentarea autorită0ii sau a institu0iei publice ori a persoanei
juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile si interesele legitime ale
acestora în raporturile lor cu autorită0ile publice, institu0iile de orice natură, precum si cu orice
persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condi0iile legii.
Art. 9. - Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în
func0iile de magistrat, avocat, notar public sau în alte func0ii juridice, potrivit dispozi0iilor legale
specifice fiecăreia dintre aceste profesii.
II. CONSILIERUL JURIDIC
1. Realizarea profesiei
Art. 10. - a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
- consulta0ii si cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
- redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
- redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale;
- asisten0a, consultan0a si reprezentarea juridică a persoanelor juridice si a altor entită0i
interesate;
- redactarea de acte juridice, atestarea identită0ii păr0ilor, a consim0ământului, a con0inutului
si a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic
exercită profesia;
- avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- verificarea legalită0ii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare;
- semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter
juridic emanate de la persoana juridică sau de la institu0ia publică reprezentată;
b) 1. avizele pentru legalitate si conformitate vor fi înso0ite de semnătura si parafa
profesională;
2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDE6);
- sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDE6);
- numele si prenumele consilierului juridic, înso0ite de men0iunea S (stagiar) sau D
(definitiv), după caz;
- codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în
Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă
jude0ul);
c) în condi0iile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii,
consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordan0a acestuia
cu normele legale, în vederea refacerii actului;
d) consilierul juridic, indiferent de forma în care îsi desfăsoară activitatea profesională, se
subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îsi exercită
profesia.
Art. 11. - Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
Art. 12. - Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justi0ie rudele sale, ale so0ului/so0iei,
până la gradul IV inclusiv.
Art. 13. - a) În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat
să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredin0ată, cu excep0ia cazurilor
prevăzute expres de lege.
b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform
prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei fa0ă de
beneficiar.
c) În scopul asigurării secretului profesional, actele si lucrările cu caracter profesional aflate
asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile.
Perchezi0ionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât
de procuror, în temeiul unui mandat emis în condi0iile legii. Nu vor putea fi ascultate si
înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic si
nici nu va putea fi interceptată si înregistrată coresponden0a cu caracter profesional, decât în
condi0iile si cu procedura prevăzute de lege.
2. Dobândirea calită0ii de consilier juridic
A. Primirea în profesie
Art. 14. - Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineste următoarele condi0ii:
a) este cetă0ean român si are domiciliul în România;
b) are exerci0iul drepturilor civile si politice;
c) este licen0iată a unei facultă0i de drept;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condi0ie se
dovedeste cu certificat medical eliberat în condi0iile legii;
e) nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
Art. 15. - Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei
cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform
regulamentului si statutului fiecărui colegiu teritorial.
Art. 16. - (1) Cererea de înscriere în profesie va fi înso0ită de acte care să ateste
îndeplinirea condi0iilor prevăzute de art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale
actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de nastere, copie legalizată a
diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru
"Legitima0ia de consilier juridic" si declara0ie pe propria răspundere că îndeplineste condi0iile
legale pentru dobândirea si exercitarea profesiei de consilier juridic si că nu este înscris în alt
colegiu sau asocia0ie profesională a consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condi0iilor generale si speciale prevăzute de legea
si statutul profesiei si avizează admiterea în colegiul respectiv.
(3) După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie,
conform vechimii sale în activită0i juridice.
(4) Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.
Art. 17. - La primirea în corpul profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ:
"În numele Legii, Onoarei si Adevărului
jur
să respect Constitu,ia si legile ,ării, să-mi exercit profesia
independent, cu demnitate si probitate si să păstrez
secretul profesional.
Asa să-mi ajute Dumnezeu!"
B. Demnitatea profesională
Art. 18. - Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
a) a fost condamnat definitiv pentru săvârsirea unei infrac0iuni de natură a aduce atingere
profesiei de consilier juridic;
b) în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârsit abuzuri prin care au fost încălcate
drepturi si libertă0i fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
C. Incompatibilitate si compatibilitate
Art. 19. - Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a) calitatea de avocat;
b) activită0ile care lezează demnitatea si independen0a profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c) alte profesii autorizate sau salarizate;
d) func0ia si activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciară;
e) activitatea publicistică salarizată;
f) alte incompatibilită0i prevăzute de lege sau rezultate din situa0ia de conflict de interese, în
condi0iile legii.
Art. 20. - Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a) activitatea didactică universitară si de cercetare;
b) func0ia de arbitru, mediator sau expert, în condi0iile legii si cu respectarea prevederilor
legale privind conflictul de interese;
c) participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
d) orice altă activitate profesională care nu încalcă situa0iile de incompatibilitate si de
nedemnitate;
e) calitatea de asociat, ac0ionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de
organizare juridică prevăzute de lege.
D. Situa0ii speciale cumulative. Societatea profesională
Art. 21. - Persoana juridică înfiin0ată în baza Legii nr. 31/1990 privind societă0ile
comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mul0i consilieri juridici înscrisi în
Tabloul 0inut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. În conformitate cu
normele deontologice si de etică profesională si cu prezentul statut, aceste societă0i
profesionale nu pot func0iona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui
rază îsi au sediul, care va verifica, în principal, următoarele:
- calitatea de consilier juridic, conform legii si statutului profesiei, a asociatului
unic/asocia0ilor/ac0ionarilor;
- obiectul de activitate să fie unic, respectiv activită0i juridice (consultan0ă si reprezentare
juridică, exclusiv activită0i atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma
dobândirii personalită0ii juridice si a ob0inerii autoriza0iilor de func0ionare, a avizului Colegiului,
societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destina0ie
specială, respectiv Societă0i Profesionale, din Tabloul 0inut de colegiul teritorial.
Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societă0i va trebui adusă la
cunostin0ă colegiului teritorial în a cărui rază acestea îsi au sediul.
E. Dovedirea calită0ii de consilier juridic
Art. 22. - (1) Calitatea de consilier juridic - cu drept de exercitare a profesiei se dovedeste
cu "Legitima0ia de consilier juridic" si insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu
consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului.
(2) Actele juridice redactate si contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa
acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa si semnătura acestuia.
(3) Modelul legitima0iei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna si
parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici
din România.
F. Stagiul profesional
Art. 23. - (1) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod
obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier
juridic stagiar.
(2) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic si
are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
(3) Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu si efectiv.
(4) În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.
(5) Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excep0ional si numai
după verificarea raportului făcut de seful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu
consilierul juridic îndrumător, precum si cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere
în colegiu pe baza unei activită0i profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de
stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (sase) luni calendaristice.
(6) Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.
(7) Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru
îndeplinirea stagiului.
(8) Drepturile si obliga0iile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în
actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale
func0iei pe perioada stagiului.
(9) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie si la tribunale ca instan0ă
de fond, la organele de urmărire penală, precum si la celelalte organe administrative cu
atribu0ii jurisdic0ionale.
(10) Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la
sfârsitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul si-a
îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale.
(11) Asigurarea consilierului juridic îndrumător
Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv si
care se bucură de o reputa0ie profesională nestirbită.
(12) Definitivarea
După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va sus0ine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului "Certificatul de promovare a
examenului de definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
Taxa pentru sus0inerea examenului de definitivat se stabileste de către fiecare colegiu
teritorial.
(13) Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte func0ii juridice
Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la
data primirii a îndeplinit func0ia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte
func0ii juridice, potrivit dispozi0iilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel pu0in 5
ani.
(14) Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător si consilierul juridic stagiar este
de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
Condi0iile efectuării stagiului si ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 si vor fi
prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici
din România (U.C.C.J.R.).
G. Interdic0ii
Art. 24. - (1) Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta păr0i cu interese contrare în
aceeasi cauză sau în cauze conexe si nu poate pleda împotriva păr0ii care l-a consultat mai
înainte în legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.
(2) Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza rela0ii nici unei
autorită0i sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredin0ată, decât dacă are
dezlegarea prealabilă, expresă si scrisă din partea păr0ii în cauză, în condi0iile legii.
(3) Calitatea de martor are întâietate fa0ă de calitatea de consilier juridic, cu privire la
faptele si împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei
păr0i în cauză.
(4) Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăsura nici o activitate
profesională în acea cauză.
(5) Consilierul juridic nu poate îndeplini func0ia de expert, interpret sau traducător în cauza
în care este angajat.
3. Exercitarea profesiei
Art. 25. - În scopul asigurării, garantării si protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform
art. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si art. 41 si 45 din Constitu0ie, republicată,
consilierul juridic îsi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de
lege si de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind compatibilitatea si
incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
Art. 26. - (1) Consilierul juridic este liber să aleagă si să schimbe în orice moment op0iunea
sa pentru exercitarea profesiei.
(2) Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe
Tabloul 0inut de colegiul teritorial.
(3) Consilierul juridic este obligat să anun0e în scris conducerea colegiului teritorial din care
face parte despre orice inten0ie de modificare a op0iunii sale privind exercitarea profesiei.
Art. 27. - Tabloul anual
(1) Colegiul teritorial are obliga0ia să întocmească anual Tabloul, cu men0ionarea numelui si
a prenumelui, codului unic de înregistrare, a pozi0iei profesionale, respectiv stagiar sau
definitiv, precum si a situa0iei în ceea ce priveste exercitarea profesiei (exclus, suspendat
etc.).
(2) Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual si modificările intervenite sunt comunicate
U.C.C.J.R. si institu0iilor prevăzute de lege.
Art. 28. - (1) Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor
juridici incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere,
după încetarea stării de incompatibilitate.
(2) Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.
Art. 29. - (1) Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat
în profesie, indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecu0i pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
(2) Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face
dovada debutului în profesie anterior acestei date sunt trecu0i pe Tablou cu men0iunea
"stagiar".
(3) Licen0iatul unei facultă0i de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic si
are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu men0iunea
"definitiv".
Art. 30. - Încetarea calită0ii de consilier juridic
(1) Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situa0ii:
a) prin renun0are scrisă la exercitarea profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
(2) În toate situa0iile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai
putea folosi legitima0ia de consilier juridic, insigna, stampilele si roba.
Art. 31. - Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
(1) Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situa0ii:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada de interdic0ie de a exercita activită0ile profesionale, dispusă prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată a taxelor si a contribu0iilor profesionale timp de 3 luni de la scaden0a
acestora până la lichidarea lor integrală;
d) în condi0iile în care consilierul juridic îndeplineste alte func0ii juridice sau profesii
salarizate.
(2) În toate situa0iile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la
alineatul anterior, pe Tablou se vor face men0iunile corespunzătoare.
Art. 32. - Transferul
(1) Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va
notifica atât colegiul în care este înscris, cât si colegiul în care urmează să se înscrie.
(2) Cererea de transfer trebuie să fie înso0ită de actele pe care se întemeiază si de un
certificat eliberat de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior
înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a
devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală ori disciplinară si că a
achitat la zi taxele si contribu0iile profesionale către colegiu.
(3) Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va
înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
Art. 33. - (1) Consiliul colegiului la care se solicită transferul va solu0iona cererea, potrivit
raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al
celui care solicită transferul, înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu
certificatul men0ionat în articolul precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod
corespunzător si va elibera acestuia decizia de înscriere în Tablou, legitima0ia, insigna si
stampilele.
(2) Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie
radierea consilierului juridic transferat din Tabloul 0inut de colegiul respectiv.
Art. 34. - Consilierul juridic transferat are obliga0ia de a preda colegiului de la care se
transferă legitima0ia, insigna si stampilele.
III. DREPTURILE SI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
Art. 35. - Drepturile consilierului juridic
(1) Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei,
si are dreptul să acorde consultan0ă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze
pentru legalitate acte juridice, să asiste si să reprezinte orice institu0ie, autoritate publică,
persoană juridică sau orice entitate interesată în toate domeniile de drept, în condi0iile Legii
nr. 514/2003 si ale prezentului statut.
(2) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie si tribunale, ca instan0ă de
fond, la organele de urmărire penală, precum si la celelalte organe administrative cu atribu0ii
jurisdic0ionale.
(3) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instan0ele judecătoresti de toate
gradele, la organele de urmărire penală, precum si la toate autorită0ile si organele
administrative cu atribu0ii jurisdic0ionale.
Art. 36. - Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi în organele de conducere
ale colegiilor si ale U.C.C.J.R, în condi0iile prevăzute de statutele acestor organiza0ii
profesionale.
Art. 37. - În scopul asigurării secretului profesional, actele si lucrările cu caracter
profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde îsi exercită
profesia sunt inviolabile.
Art. 38. - Raportul dintre consilierul juridic si persoana juridică pe care o asistă sau o
reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
Art. 39. - Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru
sus0inerile făcute oral ori în scris în fa0a instan0ei de judecată sau a altor organe, dacă
acestea sunt în legătură cu apărarea si necesare cauzei ce i-a fost încredin0ată.
Art. 40. - Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile si interesele legitime ale institu0iei, persoanei juridice,
autorită0ii sau entită0ii pentru care exercită profesia, asigură consultan0ă si reprezentare
juridică, avizează si contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
(2) Consilierul juridic acordă consultan0ă, opinia sa fiind consultativă.
Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului
său profesional.
Consilierul juridic manifestă independen0ă în rela0ia cu organele de conducere ale
persoanei juridice unde exercită profesia, precum si cu orice alte persoane din cadrul
acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic
al unei situa0ii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic
men0inându-si opinia legală formulată ini0ial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea
persoanei juridice unde îsi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de
drept public ori privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constitu0iei, legii, statutului
profesiei si regulilor eticii profesionale.
(3) Consilierul juridic va aviza si va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau
negativ, precum si semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale
documentului respectiv.
Consilierul juridic nu se pronun0ă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură
cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obliga0i să respecte solemnitatea sedin0elor de judecată si să nu
folosească expresii jignitoare fa0ă de completul de judecată, fa0ă de ceilal0i consilieri juridici,
avoca0i sau fa0ă de păr0ile din proces.
Art. 41. - Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau
reprezintă institu0iile, autorită0ile ori entită0ile interesate, să se prezinte la termene la
instan0ele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte institu0ii, să manifeste
constiinciozitate si probitate profesională, să pledeze cu demnitate fa0ă de judecător si de
păr0ile în proces, să depună concluzii orale sau note de sedin0ă ori de câte ori consideră
necesar acest lucru sau instan0a de judecată dispune în acest sens.
Art. 42. - (1) Consilierii juridici sunt obliga0i să participe la sedin0ele convocate de Consiliul
Colegiului, la activită0ile profesionale si la sedin0ele organelor de conducere din care fac
parte.
(2) Absentarea repetată si în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 43. - (1) Consilierii juridici sunt obliga0i să 0ină eviden0ele cerute de lege si pe cele
prevăzute în regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. - cu privire
la cauzele în care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice si să
achite cu regularitate taxele si contribu0iile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si
bugetului U.C.C.J.R.
(2) La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă
stabilită de Consiliul U.C.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât si la
bugetul U.C.C.J.R.
Art. 44. - Consilierii juridici sunt obliga0i să restituie actele ce le-au fost încredin0ate
institu0iei, autorită0ii sau entită0ii interesate de la care le-au primit.
Art. 45. - (1) Obliga0ia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr.
514/2003 este absolută si limitată în timp, conform clauzei de confiden0ialitate. Ea se extinde
asupra tuturor activită0ilor consilierului juridic.
(2) Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstan0ă si de către nici o persoană
fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
(3) Aceeasi obliga0ie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale si angaja0ilor
acestora cu privire la informa0iile cunoscute de către acestia în func0iile pe care le de0in.
Art. 46. - (1) După 90 de zile de la publicarea prezentului statut, consilierii juridici sunt
obliga0i să poarte robă în fa0a tuturor instan0elor judecătoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt identice cu cele ce privesc exercitarea profesiei de avocat,
diferen0iindu-se prin însemnele proprii ale corpului profesional si prin combina0iile culorilor
negru cu galben-auriu.
(3) Purtarea robei în afara incintei instan0ei judecătoresti este interzisă.
Art. 47. - Eviden0ele activită0ii consilierului juridic
(1) Eviden0ele activită0ii consilierului juridic, actele si documentele sunt 0inute de acesta,
potrivit reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entită0ii în favoarea căreia îsi
exercită profesia.
(2) Consilierul juridic 0ine eviden0a în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost
sesizat.
(3) Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entită0ii în favoarea căreia îsi exercită
profesia, consilierul juridic va 0ine eviden0a următoarelor activită0i:
- intrările si iesirile de coresponden0ă juridică numerotate si datate;
- registrul de eviden0ă privind orice situa0ie litigioasă cu care a fost sesizat;
- registrul de eviden0ă privind avizele scrise - datate si numerotate;
- registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la
identitatea păr0ilor, a con0inutului si a datei actelor.
Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a U.C.C.J.R. si se comunică
tuturor colegiilor.
(4) La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei fa0ă de o
persoană juridică publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic
va preda, pe bază de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente
activită0ii depuse.
(5) Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor men0ionate mai
sus îl descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.
Art. 48. - Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obliga0iilor profesionale, potrivit legii
si prezentului statut.
Art. 49. - Activitatea desfăsurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace si nu de
rezultat.
Art. 50. - La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier
juridic fa0ă de beneficiarul presta0iei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care
face parte. În situa0ia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus men0ionată
imediat si continuă să îsi exercite profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care
sanc0ionează exercitarea fără drept a unei profesii. În acest caz, la constatare, Colegiul va
sanc0iona disciplinar consilierul juridic, în func0ie de gravitatea situa0iei.
Art. 51. - Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îsi va putea exercita profesia, se
consideră suspendat.
Art. 52. - Consilierului juridic, func0ionar public, îi sunt aplicabile si beneficiază si de
prevederile legii func0ionarului public.
Art. 53. - Protec0ia drepturilor profesionale, economice si sociale ale consilierului juridic
(1) Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic
se bucură de protec0ia legii, în condi0iile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
(2) Perchezi0ionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau
ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza
unui mandat emis de judecător.
Art. 54. - Exercitarea activită0ilor specifice profesiei de consilier juridic: consultan0ă,
asisten0ă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate si contrasemnare de acte juridice de
către persoane neautorizate prin nerespectarea condi0iilor prevăzute de lege si de prezentul
statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic si se sanc0ionează
conform legii penale.
Art. 55. - (1) To0i consilierii juridici asocia0i, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de
a participa la activită0ile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferin0ele,
simpozioanele si la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale si U.C.C.J.R.
potrivit statutelor si regulamentelor acestora.
(2) Colegiile si U.C.C.J.R. au obliga0ia să ac0ioneze prin toate mijloacele legale pentru
organizarea si exercitarea unitară si specializată a profesiei.
(3) Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională
sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sanc0ionată cu suspendarea
din profesie pentru o perioadă cuprinsă între o lună si 6 luni.
Art. 56. - Colegiile si U.C.C.J.R. pot colabora în scopul realizării si promovării politicilor si
strategiilor de formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Na0ional de Formare
Profesională a Adul0ilor (C.N.F.P.A.), înfiin0at în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999,
republicată.
Art. 57. - (1) În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) si g), art. 189
lit. a, c), e) si f), art. 190 si 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate
cu art. 41 alin. (2) din Constitu0ie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale
consilierilor juridici angaja0i sau numi0i vor ini0ia participarea atât la stagiile de formare
profesională, cât si la toate formele de pregătire profesională specifică profesiei de consilier
juridic, prin acte adi0ionale la actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de
numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire profesională.
(2) În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angaja0i sau numi0i în func0ie,
beneficiarii serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea
profesiei ocazionate de: înscrierea în colegiu, achizi0ionarea robei, a legitima0iei de consilier
juridic, a insignei, stampilelor profesionale, precum si a tuturor registrelor de eviden0ă
profesională.
(3) Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei
precizate la alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau institu0ia
publică ori de către persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier
juridic.
Art. 58. - (1) Autorită0ile, institu0iile si persoanele juridice la care consilierii juridici îsi
exercită profesia în mod permanent sunt obligate să asigure acestora spa0ii distincte si
corespunzătoare atât pentru buna desfăsurare a activită0ilor profesionale, cât mai ales pentru
asigurarea confiden0ialită0ii si secretului profesional stabilite de lege.
(2) În acelasi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic,
acestea vor asigura baza tehnico-materială necesară, birotica si orice alte utilită0i necesare
îndeplinirii serviciului profesional.
Art. 59. - Autorită0ile administrative jude0ene si locale vor asigura sprijin pentru identificarea
de spa0ii corespunzătoare func0ionării organiza0iilor profesionale, colegiilor consilierilor juridici
si pentru asigurarea formării profesionale a membrilor săi, care exercită un serviciu
profesional specializat, de interes general.
Art. 60. - (1) Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o
remunera0ie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de
salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în func0ie.
(2) Deosebit de remunera0ia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii si a
importan0ei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 si 26 din Legea nr. 53/2003, cu
modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia presta0ii suplimentare în bani
reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confiden0ialitate.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic,
autorită0ile publice, institu0iile si celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor
opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea,
stabilirea statutului, a drepturilor si obliga0iilor consilierilor juridici pe care i-au numit sau i-au
angajat.
IV. ORGANIZAREA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
A. Organizarea si func0ionarea Colegiului Consilierilor Juridici
Art. 61. - (1) Colegiul teritorial este organiza0ia profesională creată pentru to0i consilierii
juridici asocia0i în această formă de organizare dintr-un jude0 sau din municipiul Bucuresti,
indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură
organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar si apără drepturile si
interesele legitime ale consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general si are sediul în orasul de
resedin0ă al jude0ului, respectiv în municipiul Bucuresti.
(3) Colegiul teritorial are patrimoniu si buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit
în activită0i producătoare de venituri, în condi0iile dreptului comun.
(4) Contribu0ia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare
colegiu.
(5) Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.
Art. 62. - Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
Art. 63. - Atribu0iile si răspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt
stabilite în statutele proprii.
Art. 64. - În cadrul fiecărui colegiu func0ionează un secretar general si un trezorier, o
comisie de cenzori compusă din 3-5 membri si o comisie de disciplină formată din 3-5
membri, a căror atribu0ii sunt stabilite prin regulamentele proprii de func0ionare aprobate de
Adunarea generală a Colegiului, în baza hotărârilor Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 65. - Colegiile teritoriale înfiin0ate după constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu
drepturi si obliga0ii egale prin asociere.
Art. 66. - Decanii acestor colegii sunt de drept membri în Consiliul U.C.C.J.R.
B. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România
Art. 67. - (1) U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România si
cuprinde to0i consilierii juridici înscrisi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei
de consilier juridic si are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier
juridic în România.
(2) U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu si buget propriu.
(3) Bugetul U.C.C.J.R. se formează din contribu0iile colegiilor în cotele stabilite de
Congresul U.C.C.J.R.
(4) Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activită0i producătoare de venituri, în condi0iile
dreptului comun.
Art. 68. - (1) Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:
a) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România;
b) Consiliul U.C.C.J.R.;
c) biroul executiv;
d) presedintele;
e) prim-vicepresedintele;
f) vicepresedin0ii.
(2) În structura centrală a U.C.C.J.R. func0ionează:
a) secretarul general;
b) Comisia centrală de cenzori;
c) Comisia centrală de disciplină;
d) Comisia metodologică de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;
e) aparatul tehnic administrativ.
Art. 69. - (1) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România este constituit din câte
un delegat pentru 100 de consilieri juridici din fiecare colegiu si decanii colegiilor.
(2) Congresul ordinar se întruneste anual, la convocarea Consiliului U.C.C.J.R. sau la
convocarea presedintelui U.C.C.J.R.
(3) La cererea a cel pu0in unei treimi din numărul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat
să convoace congresul în sedin0ă extraordinară, în maximum 10 zile de la solicitarea
acestora.
Art. 70. - (1) Convocarea congresului ordinar se face cu cel pu0in o lună înainte de data
stabilită, prin înstiin0area în scris a colegiilor si prin publicarea într-un ziar central.
(2) Consiliile colegiilor sunt obligate să afiseze data convocării si ordinea de zi la sediul
colegiului si la instan0ele judecătoresti din raza teritorială a acestora.
(3) Colegiile teritoriale sunt obligate să îsi aleagă delega0ii cu cel pu0in 10 zile înainte de
congres.
(4) Congresul este legal constituit în prezen0a a cel pu0in două treimi din numărul membrilor
săi si adoptă hotărâri cu votul majorită0ii membrilor prezen0i.
(5) Fiecare colegiu are drept la un singur vot în Congresul U.C.C.J.R.
Art. 71. - Congresul U.C.C.J.R. are competen0ele prevăzute în Statutul U.C.C.J.R.
Art. 72. - (1) Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
(2) Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului
unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferen0a de mandat. Înlocuitorul este desemnat de
adunarea generală a colegiului teritorial.
(3) Consiliul U.C.C.J.R. se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la
convocarea presedintelui U.C.C.J.R. Convocarea se face cu cel pu0in 10 zile înainte de data
sedin0ei.
(4) La cererea a cel pu0in unei treimi din numărul membrilor consiliului sau în situa0ii
excep0ionale, presedintele U.C.C.J.R. va convoca consiliul în sedin0ă extraordinară în cel
mult 5 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(5) Consiliul U.C.C.J.R. lucrează în prezen0a a cel pu0in două treimi din numărul membrilor
săi si adoptă hotărâri valabile cu votul majorită0ii membrilor prezen0i.
(6) Fiecare colegiu teritorial are drept la un singur vot în sedin0ele Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 73. - Consiliul U.C.C.J.R. are atribu0ii si competen0e stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Art. 74. - Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din presedintele si prim-vicepresedintele
U.C.C.J.R., precum si din cei 3 vicepresedin0i alesi de Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii
săi pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre vicepresedin0i, stabilit la propunerea presedintelui,
îndeplineste func0ia de secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R.
Art. 75. - Biroul executiv al U.C.C.J.R. are atribu0iile si competen0ele stabilite prin Statutul
U.C.C.J.R.
Art. 76. - Presedintele U.C.C.J.R. are următoarele atribu0ii:
a) reprezintă U.C.C.J.R. în rela0iile cu persoanele fizice si juridice din 0ară si din străinătate;
b) încheie conven0ii si contracte în numele U.C.C.J.R., cu autorizarea Biroului executiv al
U.C.C.J.R.
c) convoacă si conduce sedin0ele Consiliului U.C.C.J.R. si ale Biroului executiv;
d) ordonan0ează cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.C.C.J.R.
e) semnează actele consiliului si ale Biroului executiv.
Art. 77. - Prim-vicepresedintele U.C.C.J.R. este înlocuitorul de drept al presedintelui
U.C.C.J.R. si are următoarele atribu0ii:
a) coordonează si organizează activitatea curentă a departamentelor profesionale si
administrative ale U.C.C.J.R.;
b) supraveghează rela0iile dintre structurile centrale ale profesiei si colegiile teritoriale,
precum si rela0iile dintre acestea din urmă;
c) acordă sprijin si ajutor colegiilor în rela0iile lor cu autorită0ile centrale si locale.
Art. 78. - Vicepresedin0ii U.C.C.J.R. sunt în număr de 3 si sunt înlocuitori ai presedintelui,
în lipsa prim-vicepresedintelui, în ordinea stabilită de către acesta.
Art. 79. - Vicepresedin0ii U.C.C.J.R. coordonează si îndrumă activitatea curentă a
colegiilor.
Art. 80. - Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. si
îndeplineste sarcinile stabilite de Biroul executiv al U.C.C.J.R. Mandatul acestuia este de 4
ani.
Art. 81. - În structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul
U.C.C.J.R., Biroul executiv al U.C.C.J.R., presedintele, prim-vicepresedintele si
vicepresedin0ii U.C.C.J.R. durata mandatului în func0ie este de 4 ani si orice titular de mandat
poate fi reales în aceeasi sau în altă func0ie din aceste structuri centrale de conducere.
Art. 82. - (1) Comisia centrală de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri alesi de
către Congresul U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de
contabil autorizat sau de expert contabil.
(2) Comisia centrală de cenzori are obliga0ia verificării trimestriale a activită0ilor economicofinanciare
ale U.C.C.J.R. si dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului
U.C.C.J.R.
(3) Comisia centrală de cenzori func0ionează în baza regulamentului propriu, validat de
Congresul U.C.C.J.R.
Art. 83. - (1) Comisia centrală de disciplină a U.C.C.J.R. este alcătuită din 5-9 membri,
alesi de Congresul U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani.
(2) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime
mai mare de 10 ani în activită0i juridice.
(3) Comisia centrală de disciplină îsi organizează, îsi 0ine eviden0ele, îsi desfăsoară
lucrările si func0ionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 84. - Comisia metodologică de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic
este alcătuită din 7-9 membri alesi de Congresul U.C.C.J.R. si func0ionează în baza
regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 85. - Cheltuielile necesare participării membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a membrilor
Biroului executiv al U.C.C.J.R. si a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplină si
comisiei metodologice la sedin0ele acestor organe se suportă de fiecare colegiu.
V. DISPOZI6II FINALE
Art. 86. - Prezentul statut va fi pus în aplicare astfel:
a) în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, conducerile colegiilor vor
înainta U.C.C.J.R. datele si documentele necesare înscrierii în eviden0e a consilierilor juridic
definitivi si stagiari;
b) în termen de 45 de zile de la adoptarea statutului, Consiliul U.C.C.J.R. si comisiile
U.C.C.J.R. vor adopta regulamentele profesionale care vor fi comunicate colegiilor teritoriale;
c) prezentul statut va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 514/2003.
Art. 87. - După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut,
consultan0a, redactarea, avizarea pentru legalitate si contrasemnarea actelor juridice,
asisten0a si reprezentarea juridică a institu0iilor, autorită0ilor publice, a persoanelor juridice se
vor realiza numai de către consilierii juridici înscrisi în Tablou.
Art. 88. - Însemnele corpului profesional, insigna si legitima0ia consilierului juridic, modelul
stampilelor colegiilor si ale consilierilor juridici, precum si modelul împuternicirilor de
reprezentare juridică sunt cuprinse în anexele nr. 1-7*) care fac parte integrantă din prezentul
statut.
Anexele nr. 1-7 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu prezentul
statut.
Art. 89. - Depăsirea termenelor de plată a taxelor si cotiza0iilor profesionale atrage
obliga0ia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată
pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 90. - Consilierul juridic este dator să îsi decline calitatea si să îsi probeze identitatea cu
actul "Legitima0ie de consilier juridic" în fa0a tuturor instan0elor judecătoresti de orice grad,
institu0iilor si autorită0ilor statului si a altor consilieri juridici si avoca0i cu care intră în contact
cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.
Art. 91. - Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic si
avoca0i, magistra0i ori alte autorită0i publice se aduc de îndată la cunostin0ă, în scris,
decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce
trebuie luate.
Art. 92. - Prezentul statut a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor
Juridici din România din data de 6 martie 2004, prin reprezentan0ii legali, si intră în vigoare la
data adoptării, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 

Dark Night Template by Totul despre Blogger